România are un cadru legislativ care oferă protecții pentru demnitatea umană și viața privată   Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a definitivat ediția revizuită și adăugită a colecției de prevederi legale românești și studii de caz privind libertatea de exprimare în România – “Cazuistica libertății de exprimare în jurisprudența românească”. Colecția conține articole de lege, studii de caz și documente cu valoare normativă și poate fi descărcată aici

   În perioada octombrie 2014 – aprilie 2015, echipa Centrului pentru Jurnalism Independent a realizat peste o sută de interviuri cu manageri, editori, jurnaliști din presa locală și centrală pentru a face o radiografie a problemelor mass-media, așa cum se văd ele „de la firul ierbii”. Concluziile întâlnirilor indică, printre altele, adâncirea crizei economice, accentuarea controlului politic, depopularea și deprofesionalizarea redacțiilor. Sarcinile jurnaliștilor au crescut. Trebuie să producă și materiale pentru edițiile online, să facă fotografii, să filmeze, să editeze, să pună materialele pe site și, de asemenea, să le asigure promovarea. Mai mult, nu mai există interes pentru pregătirea profesională a jurnaliștilor, deși aceștia simt măcar nevoia unei informări privind legislația care le influențează activitatea. Au apărut prevederi legale noi iar Codurile Civil și Penal adoptate în 2009 au început să fie aplicate și s producă efecte la nivelul cazuisticii.

   Toate acestea au reprezentat un motiv de a revizui și completa lucrarea inițială, transformând-o într-un instrument de lucru actual pentru toți cei aflați în căutarea justului echilibru dintre libertatea de expresie și protecția corespunzătoare a celorlalte drepturi fundamentale ale persoanelor. Prima ediție a fost realizată în 2013, după ce, prin raportul MCV din ianuarie 2013, Uniunea Europeană exprima, pentru prima oară în istoria recentă a României, îndoieli la adresa mass-media. De asemenea, făcea apel la “revizuirea” legislației în sensul întăririi protecțiilor, în detrimentul consolidării libertății de expresie.

   Demersul nostru a vizat o analiză aprofundată a legislației românești care are atingere cu aspecte ale libertății de exprimare sau care ar putea afecta, într-un context sau altul, munca jurnalistului. În acest sens, am pregătit o colecție de articole de lege care au fost sau ar putea fi folosite în acest scop. Am urmărit, de asemenea, modul în care se reflectă acestea în jurisprudența actuală, studiind spețe reale în care au fost implicați jurnaliștii în ultimii ani. Am analizat, în egală măsură, și alte documente cu valoare normativă, pornind de la ideea ce se regăsește în documentele europene conform căreia co- sau auto-reglementarea sunt alternative viabile la reglementarea prin lege și statele membre ar trebui să încurajeze și să susțină aceste forme alternative, acolo unde ele își demonstrează eficiența. De aceea, colecția noastră de articole de lege este completată de coduri de conduită în zona mass-media sau a Justiției.

   “Utilizarea constantă și coerentă a prevederilor legale, în respectul libertății de exprimare chiar și atunci când se urmărește protejarea demnității sau reputației personale, este un prim pas necesar înainte de a deschide orice altă discuție referitoare la cadrul legal”, consideră Ioana Avădani, director executiv CJI.

   O primă concluzie care s-a desprins din cercetarea noastră este că România dispune de un cadru legislativ cuprinzător și detailat, care oferă suficiente protecții pentru demnitatea umană și viața privată, precum și căi de remediere la îndemâna celor care se simt lezați. Acestea se aplică atât în dreptul civil, cât și în cel penal.

   ‘În concluzie, considerăm că soluția pentru îmbunătățirea climatului în mass-media din România, pentru eliminarea exceselor editoriale și pentru asigurarea justului echilibru între libertatea de exprimare și alte drepturi individuale nu se găsește în schimbări sau ajustări de ordin legislativ. România are un instrumentar legislativ de reglementare și coreglementare suficient, dar acesta nu este utilizat pentru sancționarea derapajelor editoriale”, a încheiat Ioana Avădani.

 

 

Adaugă comentariu

Codul de securitate