Europa a devenit partea lumii în care libertatea presei s-a deteriorat cel mai mult în ultimii aniObservăm că, în timp ce jurnaliștii europeni se bucură de o situație în general privilegiată în comparație cu multe alte regiuni ale lumii, Europa nu mai este un loc complet sigur pentru profesie și pentru libertatea presei. Într-adevăr, observăm că Europa este partea lumii în care libertatea presei s-a deteriorat cel mai mult în ultimii ani.
Odată cu eroziunea „modelului european”, așa cum menționează Reporterii fără Frontiere (RSF) în ultimul lor raport privind libertatea presei din întreaga lume, jurnaliștii au devenit ținta atacurilor din ce în ce mai virulente, chiar violente, ale liderilor politici. Folosind rețelele sociale pentru a ocoli medierea uneori critică a jurnaliștilor profesioniști, politicienii nu mai ezită să desemneze presa ca fiind un adversar clar. Îi cheamă pe susținătorii lor să atace organizațiile de știri cu reputație ostilă și să împiedice activitatea jurnaliștilor prin hărțuire judiciară. Acest fenomen este cu atât mai evident, având în vedere tendința de polarizare a societăților actuale, care face ca dezbaterea publică să fie din ce în ce mai plină.
În ultimii cinci ani, AEJ, EFJ, RSF și alte 11 organizații partenere ale Consiliului Europei pentru Protecția Jurnalismului au raportat 256 încălcări grave ale libertății presei în statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv 60 de cazuri a încălcărilor integrității fizice a jurnaliștilor (inclusiv 14 omoruri ale jurnaliștilor din Franța, Polonia, Danemarca, Regatul Unit, Bulgaria, Slovacia și Malta). Dintre aceste 256 încălcări ale libertății presei în UE, autoritățile publice au fost sursa directă a amenințării în 57% din cazuri.
În plus, au existat încălcări ale statului de drept în mai multe state membre ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei. Acestea slăbesc cadrul democratic esențial pentru existența unei prese libere și independente și, atacând, de asemenea, radiodifuziunea publică, o împiedică să își îndeplinească pe deplin rolul esențial, în special în timpul alegerilor. Dacă statul de drept nu este respectat, presa și sistemul judiciar sunt la mila politicienilor.
La aceasta se poate adăuga neîncrederea din ce în ce mai mare a elitelor, precum și măsuri care restricționează libertățile individuale și libertatea presei adoptate de guverne sub pretextul combaterii terorismului și a dificultăților economice legate de criza din sectorul mass-media.
În acest context, odată cu presa aflată sub atac, credibilitatea jurnaliștilor este subminată, sprijinul public declanșează și un sentiment de impunitate în rândul celor care fac obiectul jurnalismului de investigație.
În plus față de amenințările și insultele liderilor politici, vedem interferențele autorităților statului și atacurile organizațiilor criminale care operează în Europa, care vizează în special jurnaliștii de investigație. Pe lângă cazurile de mare anvergură ale lui Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak, atacurile fizice și amenințările cu moartea din partea grupurilor mafiote împotriva jurnaliștilor sunt frecvente în mai multe țări.
Deși salutăm eforturile depuse până acum de Uniunea Europeană și Consiliul Europei pentru respectarea statului de drept și a libertății presei, credem că acest lucru nu este suficient pentru a garanta un mediu sănătos și sigur pentru ca această libertate să fie exercitată pe deplin. Din acest motiv, solicităm liderilor politici ai Europei și instituțiilor Uniunii Europene:
● Să abordeze hărțuirea judiciară și „procedurile de vârf” prin adoptarea de măsuri legislative care să ofere o protecție eficientă jurnaliștilor împotriva unor astfel de practici, al căror unic scop este de a limita libertatea de exprimare a jurnaliștilor și de a asigura un mediu sigur în care jurnaliștii pot lucra;
● A pune capăt aplicării de sancțiuni penale exorbitante, inclusiv pedepsele cu închisoarea, în procedurile de defăimare în toate statele europene;
● Să se asigure că măsurile de protecție a libertății presei și a pluralismului sunt puse în aplicare în mod eficient de Uniunea Europeană, prin atribuirea expresă a acestei competențe unui membru al Comisiei Europene;
● Să asigure pluralismul și independența serviciilor publice de radiodifuziune, astfel încât acesta să poată îndeplini pe deplin rolul său de serviciu public de informare a cetățenilor într-o manieră incluzivă și pluralistă, instituind garanții eficiente împotriva imixtiunilor politice, în special în ceea ce privește numirile la postări editoriale;
● Crearea unui mecanism eficient de avertizare timpurie împotriva oricărei încălcări a libertății presei, conform „Platformei de consolidare a protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor” a Consiliului Europei;
● Să garanteze integritatea spațiului public împotriva răspândirii de știri false, păstrând în același timp libertatea de informare și libertatea de exprimare;
● Impunerea garanțiilor democratice în spațiul digital, astfel încât să se garanteze libertatea de opinie și de exprimare, așa cum este promovată de inițiativa „Informație și democrație” lansată de Reporterii fără Frontiere;
● Să sprijine Inițiativa Jurnalistică de încredere, lansată și de RSF, care are ca scop promovarea libertății, independenței, pluralismului și fiabilității informațiilor, precum și a altor inițiative și proiecte similare din partea altor organizații recunoscute de comunitatea jurnalistică;
● Să înființeze programe educaționale de media și știri în învățământul primar și secundar târziu;
● Parlamentul European să evalueaze periodic respectul pentru libertatea presei în toate statele membre ale UE și candidații la aderare, în special în timpul campaniilor electorale;
● Extinderea competențelor Ombudsmanului European, astfel încât acest birou să poată verifica respectarea Cartei europene a drepturilor fundamentale, nu numai de către instituțiile europene, ci și de toate statele membre ale acesteia;
● Că țările membre ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei să pună în aplicare fără întârziere Recomandarea 2016/4 a Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei „privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media”;
● Că țările membre ale Uniunii Europene și Consiliul Europei se asigură că Organizația Națiunilor Unite: 1. adoptă „Convenția internațională privind siguranța și independența jurnaliștilor și a altor profesioniști în domeniul mass-media” propusă de Federația Internațională a Jurnaliștilor, astfel încât crimele și atacurile împotriva jurnaliștilor din întreaga lume nu mai rămân nepedepsite și 2. creează mandatul Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru Securitatea Jurnaliștilor, solicitat de o coaliție formată din peste 100 de organizații și mass-media.
O presă liberă și independentă este cea mai bună garanție pentru buna funcționare a instituțiilor democratice și un protector împotriva abuzurilor autoritare și manipularea opiniei publice. Interesul tuturor este ca presa să rămână așa, iar datoria autorităților publice este să o asigure.

Asociația Jurnaliștilor Europeni
Reporteri fără Frontiere
Federația Europeană a Jurnaliștilor
Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-media
Organizația Media din Sud-Estul Europei

Adaugă comentariu

Codul de securitate