Efectul măsurilor fiscale și economice asupra furnizării și contractării de servicii socialeFederația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) a lansat în cadrul unei conferințe studiul ”Efectul măsurilor fiscale și economice asupra furnizării și contractării de servicii sociale”. Studiul face parte din proiectul ”Impactul reformei asupra serviciilor sociale in Romania” derulat în perioada aprilie 2018 – iunie 2019 cu sprijinul și în parteneriat cu Reprezentanța UNICEF România și Ambasada Franței în România.

Într-o Românei care se confruntă cu unul dintre cele mai mari riscuri de sărăcie și excluziune socială, la nivelul Uniunii Europene (în anul 2017, 35,7% din populație și 40,9% dintre copii se află în risc de sărăcie și excluziune socială – EUROSTAT, 2019), serviciile sociale care să răspundă nevoilor persoanelor din grupurile vulnerabile și să ajute la incluziunea socială a acestora reprezintă̆ o necesitate. Zonele sărace ale României și cele din mediul rural sau urban mic se caracterizează̆ printr-un acces deficitar la serviciile sociale, atât la cele de prevenire, cât și la cele specializate.

Modificările fiscale și economice adoptate în anii 2017 - 2018 în România au afectat activitatea de furnizare de servicii sociale a prestatorilor publici și a celor privați (organizații neguvernamentale din domeniul protecției copilului). Chiar dacă unele dintre reformele fiscale nu au fost adresate în mod direct organizațiilor neguvernamentale, efectele lor s-au răsfrânt în mod indirect și asupra ONG-urilor (ex. modificarea criteriilor de definire a microîntreprinderilor, legea salarizării bugetare). Efectele negative ale acestor reforme fiscale și economice sunt cu atât mai mari cu cât serviciile furnizate de către prestatorii privați (organizațiile neguvernamentale) depind într-o mare măsură de finanțarea venită de la companii, cetățeni sau din surse publice.

Studiul de față arată faptul că autoritățile publice locale sunt din ce în ce mai ”sufocate” de numărul mare de beneficiari, număr scăzut de personal calificat, de proceduri birocratice și complicate, de supra-control și monitorizare în comparație cu sprijinul și suportul primit de la nivel central. Chiar dacă au existat creșteri de salarii pentru personalul din instituțiile publice furnizoare de servicii sociale pentru copii și au putut fi atrași și specialiști, acest lucru nu s-a reflectat într-o reducere a sarcinilor acestora. Creșterile salariale ar trebui să se reflecte în calitatea și sustenabilitatea serviciilor sociale publice, însă din datele obținute de la autoritățile publice se observă că au început deja măsuri de restructurare, ceea ce va duce la concedieri masive în sistemul public, tocmai pentru ca cei ce rămân în sistem să poate beneficia de salariile crescute. Din păcate aceste măsuri se vor răsfrânge asupra beneficiarilor, deoarece o serie de servicii publice vor fi închise/desființate. Numărul mare de beneficiari și lipsa specialiștilor în domeniul asistenței sociale coroborate cu numărul mare de sarcini administrative face ca personalul instituțiilor publice furnizoare de servicii sociale să fie supraîncărcat.

Recomandări:

Este nevoie de mecanisme prin care de la nivel central să existe suport metodologic pentru nivelul local și județean, de sprijin în vederea întăririi capacității organizaționale și de o corelare a procesului de control și monitorizare. La nivel local și județean, autoritățile publice au nevoie de cooperarea cu sectorul ONG în vederea creșterii calității serviciilor și a diversificării serviciilor.

Adaugă comentariu

Codul de securitate