”Îmbunătăţirea sistemului public de sănătate începe cu aplicarea inteligentă de noi politici şi legi”   În Statele Unite cheltuim peste trei trilioane de dolari anual pentru servicii de sănătate, iar costurile sunt în continuă creştere. Această sumă reprezintă peste 17% din PIB. În acelaşi timp, ne luptăm cu problema cheltuielilor excesive şi lipsa accesului multor americani la îngrijirea de care au nevoie. Deşi alocăm sume uriaşe pentru serviciile medicale, ne străduim constant să îmbunătăţim eficienţa sistemului medical american.

   De exemplu, asemenea României, Statele Unite se confruntă cu provocarea asigurării unui număr suficient de specialişti în comunităţile rurale şi defavorizate. ARHQ (Agenţia pentru Cercetare şi Calitate în Domeniul Sănătăţii - The Agency for Healthcare Research and Quality) a finanţat un model inovator de pregătire a medicilor primari pentru a furniza îngrijire specializată. Modelul s-a extins de la programul iniţial desfăşurat într-un singur stat şi concentrat pe îngrijirea în cazurile de hepatită C, la alte state şi specializări.

   Statele Unite se confruntă şi cu uriaşe diferenţe în rezultatele îngrijirii pacieţilor în diferite părţi ale ţării. Pentru a înţelege de ce unele sisteme sunt mai eficiente decât altele, ARHQ a finanţat trei Centre de Excelenţă pentru a studia cum sistemele de îngrijire cu rezultate bune promovează practici de îngrijire medicală bazată pe dovezi. Reprezentanţii ARHQ au conştientizat că trebuie să înţelegem de ce unele sisteme au rezultate de înaltă calitate, însă există puţină cercetare în domeniu care să determine cum şi de ce anumite sisteme generează aceste rezultate superioare.

   Pentru a obţine rezultate mai bune în România, îndemn guvernul să folosească datele în cel mai eficient mod posibil, aşa cum se străduieşte ARHQ să facă, şi să încurajeze publicul să joace un rol mai pronunţat în procesul decizional.

   Dorim să încurajăm un dialog deschis şi amplu despre performanţa sistemului medical românesc. Toţi actorii implicaţi (guvern, Parlament, organizaţii internaţionale şi sectorul privat) trebuie să participe la acest dialog. Un dialog structurat între factorii decizionali, cercetători, grupuri de pacienţi şi comunitatea de afaceri poate sprijini documentarea şi consolidarea politicilor naţionale de sănătate, promovând în paralel eficienţa şi eficacitatea lor.

   Ministerul Sănătăţii va avea mai multe oportunităţi de a utiliza în mod eficient datele pentru cercetare şi studiu. Ministerul continuă să colecteze mai multe date prin intermediul cardului de sănătate introdus în 2015. Lumea academică şi companiile aşteaptă cu nerăbdare să evalueze aceste date. Partajarea de date permite o mai bună studiere, evaluare şi orientare a subiectelor de ţin de sănătatea publică în România.

 

   Dean Thompson-însărcinatul cu afaceri al SUA

Adaugă comentariu

Codul de securitate