Distanţa dintre restaurantul „Neacşu” din Galaţi – un fel de „Rick’s Cafe” românesc, fără atmosfera din „Casablanca”, dar cu mafioţi provinciali, curve şi onorabili cu reputaţii încă intacte – şi birourile oficialităţilor locale e umplută de câţiva kilometri şi o serie de combinaţii pestilenţiale. Exact pe linia acestei distanţe s-a negociat, la finalul lui 2008, o afacere tipică pentru modul în care fondurile europene dedicate implementării sistemelor de management al deşeurilor au ajuns să fie disputate netransparent şi băgate exact în buzunarele "care trebuie". O retelistica amestecând ponturi din interior, mici intrigi economice şi interese politice explică de ce a ajuns România cel mai slab gestionar de fonduri comunitare nerambursabile. Consultanţi aleşi cu dedicaţie, firme favorite şi câţiva jucători “dezinteresaţi” pun în scenă, la Galaţi, o pildă biblică.
Implementarea sistemului de management al deşeurilor a început în oraşul de pe malul Dunării cu un proiect ISPA (un fond de pre-aderare dedicat proiectelor de infrastructură şi protecţia mediului) în baza căruia autorităţile locale obţineau, acum şapte ani de zile, 23 de milioane de euro. Sumă era destinată închiderii vechii gropi de gunoi a oraşului de la Tirighina şi construirii unui depozit ecologic, a unor staţii de sortare şi compostare, plus infrastructura necesară implementării colectării selective. Suma nerambursabilă – 17,25 milioane de euro – şi diferenţa acoperită printr-un credit acordat de Banca Europeană de Investiţii – 5,75 milioane de euro – ar fi trebuit să plaseze Galaţiul pe harta celor mai de succes proiecte de mediu, dar n-au reuşit decât să strângă controversa după controversă.
La ora scrierii acestor rânduri, groapa ecologică şi facilităţile conexe construite nu sunt funcţionale, iar echipamentele achiziţionate – pubele, containere şi maşini de salubritate – stau în depozite. Şi asta pentru că realizarea sistemului de management al deşeurilor din Galaţi strânge, în sine, realităţile neromantate ale derulării unui astfel de proiect în România. Realităţile, într-o interpretare modernă a biblicului ospăţ al regelui Baltazar, sunt mereu scrise de o mână invizibilă. „Numărat, cântărit, împărţit” s-a transformat pe malul Dunării în „asistat, executat, achiziţionat”. De colectat, sortat şi reciclat – ţintele fundamentale ale programului ISPA – nu prea îi arde nimănui.
Interesul public are un înţeles special când 99% din gunoaiele menajere pe care le colectezi ajung la groapă. Numai anul acesta tinta globală de reciclare a României este de 46%. Peste doi ani, va creşte la 60%. Iar neîndeplinirea ei poate aduce declanşarea unei proceduri de infringement şi amenzi de 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de deşeuri pe care am ratat ţinta de colectare separată.
> O investigaţie jurnalistică de proporţii desfăşurată – cu sprijinul Fundaţiei Soros România – la Galaţi, Brăila, Buzău şi Bacău de ziariştii Oana Dan şi Vlad Stoicescu a început să fie publicată, în serial, pe site-ul www.dela0.ro. Campania editorială, centrată pe identificarea motivelor care fac ca după investiţii de sute de milioane de euro 99% din deşeurile menajere ale României să fie depozitate tot la groapa de gunoi, are prima “reprezentaţie” la Galaţi.
Contextul general al demersului jurnalistic poate fi citit aici: Cum petrec “băieţii deştepţi” gunoaiele la groapă (link: http://dela0.ro/cum-petrec-baietii-destepti-gunoaiele-la-groapa)
Primul episod al investigaţiei, având ca subiect central implementarea sistemului de management al deşeurilor la Galaţi, arata cum:
- după o investiţie de 23 de milioane de euro, vechea groapa de gunoi a oraşului de la Tirighina nu este închisă (şi nu va fi până în 2014), depozitul ecologic şi facilităţile conexe construite nu sunt funcţionale, iar echipamentele achiziţionate – pubele, containere şi maşini de salubritate – stau în depozite.
- un conflict de interese tentacular a impus asistenţă tehnică în cadrul proiectului ISPA derulat la Galaţi. Un membru al Delegaţiei Comisiei Europene care a supervizat licitaţia de atribuire a contractului este astăzi angajat al firmei a cărei selectare a girat-o. Un fost înalt demnitar implicat în derularea proiectelor ISPA explică: „Sunt o mulţime de - - oameni care îşi folosesc poziţiile în sistem şi pe urmă pleacă beneficiind de toate informaţiile din interior”.
- un ales local PDL este în acelaşi timp şi director al companiei care are încheiat un contract comercial cu serviciul public de salubritate, aflat sub autoritatea Primăriei Galaţi. „Ni se impune politic”, explica surse din sistem, care susţin că unul din „greii” gunoaielor româneşti, deputatul Cezar Preda, ar fi implicat în afacere.
- pe comisarul şef al Gărzii de Mediu din Galaţi îl interesează mai mult dreapta împărţire a gunoaielor între operatorii privaţi decât lipsa crasă a colectării selective în oraş ori incendiile izbucnite frecvent la Tirighina, acolo unde vechea groapa de gunoi încă rezervă surprize.
Citiţi aici “EPISODUL 1. Numărat, cântărit, împărţit: câteva bazaconii şi o afacere eşuată” (link http://dela0.ro/numarat-cantarit-impartit-cateva-bazaconii-si-o-afacere-esuata)
Oana Dan, Vlad Stoicescu www.dela0.ro
