Curba de sacrificiu a economiei gălățene înscrie zona pe o tendință de subdezvoltare

   Cifra de afaceri netă a celor mai importante 30 de companii gălățene, potrivit datelor din bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor Publice pentru anul 2014, se situează la 10,43 miliarde de lei, cca 2,35 miliarde de euro, adică peste 50% din așa-denumitul PIB județean. În fapt, aceste 30 de firme (mai exact 29, întrucât comerciantul cu ridicata al unor produse chimice, Agrium-Agroport, și-a mutat sediul social la București în luna mai 2015) realizează aproximativ 53% din veniturile antreprenoriale din Galați.

   Cunoscuți și ca mari contribuabili (administrați centralizat din punct de vedere fiscal la DGAMC București), acești operatori economici au raportat un număr de 19.733 de salariați, ceea ce reprezintă a cincea parte a forței de muncă gălățene, făcând aici, desigur, abstracție de numărul de bugetari.

În ceea ce privește profitabilitatea, din cei 29 de operatori economici analizați, 21 au raportat profit pentru anul 2014 ce totalizează 213,44 milioane lei, adică aproximativ 48,1 milioane de euro. Cu o rată generală a profitului de peste 2% în anul 2014 (față de același indicator estimat la nivelul UE de doar 1,3% în 2013) ai spune că există și potențial de revenire. Numai că, ținând cont de pierderile raportate de colosul siderurgic ArcelorMittal (482,2 milioane lei), precum și de unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața construcțiilor, Vega 93 (114,6 milioane lei), deci în total aproape 600 de milioane lei, avem imaginea clară a unei rate negative a profitului.

   Desigur, aceste cifre trebuie privite cu atenție fără a cădea în păcatul generalizării. Cele două afaceri antreprenoriale pure de peste 1 miliard de lei în 2014, Arabesque și Mairon, și o a treia care se apropie de acest nivel, Prutul, reușesc, oarecum, să mai tempereze ponderea masivă (peste 34%) deținută de fostul Sidex în totalul cifrei de afaceri nete a celor mai importante firme din Galați. Pe de altă parte, dependența pe orizontală a încă multora dintre agenții economici locali de ceea ce a însemnat economia centralizată de dinainte de 1990 nu oferă mari speranțe pentru viitor. Cu o contribuție de doar 19% la PIB-ul Regiunii Sud-Est, una și așa înscrisă pe o tendință de subdezvoltare la nivel național, Galațiul va ieși greu din curba de sacrificiu la care este supus de factorii politici.

   George Marinescu