Leul a avut cea mai bună evoluţie din regiune în raport cu Euro

   În 2013, dintre monedele din UE, Leul a înregistrat cea mai redusă depreciere în raport cu Euro, moneda națională marcând, la sfârşitul lui decembrie, o scădere de cca 0,5% comparativ cu valoarea sa de la începutul anului trecut. În acelaşi interval, Kuna croată s-a depreciat cu aproape 0,9% față de Euro, Zlotul polonez a scăzut cu cca 1,9%, Forintul a scăzut cu cca 2%, Lira sterlină-cu cca 2,3%, Coroana suedeză - cu aproximativ 3,2%, iar Coroana cehă - cu aproape 9%. "Leul a avut o evoluţie pozitivă în primele 11 luni ale anului 2013, apreciindu-se uşor raportat la Euro; luna decembrie nu a fost însă favorabilă monedei naţionale, aceasta scăzând cu aproape 0,9% față de Euro: neînţelegerile de pe scena politică internă au afectat mediul economic şi au transmis către investitori semnale privind o anumită instabilitate. În plus, la reuniunea sa din 17-18 decembrie, Rezerva Federală a SUA a anunţat că, începând cu luna ianuarie a anului 2014, va reduce cu cca 11,7% programul de relaxare cantitativă, iar acest anunț a adus volatilitate în pieţe. Referitor la scăderea semnificativă a Coroanei cehe în 2013, trebuie să reamintim că evoluţia nesatisfăcătoare a economiei a determinat Banca Naţională a Cehiei să intervină pe piaţa de schimb valutar pentru a deprecia moneda, cu obiectivul de a impulsiona exporturile şi a creşte inflaţia, aflată la un nivel îngrijorător de scăzut", a arătat Silviu Pojar, Sales Manager la Noble Securities - sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

   La nivelul întregii Europe, Lira turcească a marcat cea mai mare depreciere faţă de Euro, în 2013, moneda prăbuşindu-se cu cca 25%, atât ca urmare a numeroaselor conflicte de stradă care au avut loc în Turcia, cât şi din cauza scandalurilor de corupţie izbucnite în decembrie, care au afectat guvernul de la Ankara. "Contextul rămâne delicat: situația din Turcia pare a fi încă destul de departe de o rezolvare completă şi, în plus, ar putea fi de aşteptat anumite dezechilibre generate de devalorizarea semnificativă a Lirei turceşti şi creşterea neîncrederii investitorilor, iar faptul că economia sa depinde de împrumuturi externe nu avantajează deloc Turcia, în acest moment", a arătat Silviu Pojar.

   Pentru moneda unică europeană, 2013 a fost un an pozitiv, Euro apreciindu-se cu aproape 4,4% faţă de Dolarul american; în decembrie, moneda unică europeană a atins maximul ultimilor 2 ani raportat la USD. "Unii investitori au considerat că Fed a redus prea puţin programul de achiziţii de obligaţiuni, aşa încât moneda americană <<a rata>> o apreciere consistentă în decembrie", a mai precizat Silviu Pojar. Tot luna trecută Standard & Poor's a retrogradat cu o treaptă ratingul de credit pe termen lung al Uniunii Europene, de la "AAA" la "AA+", agenția de rating acuzând deteriorarea situaţiei financiare. "Evenimentul nu a afectat însă încrederea investitorilor în Euro, moneda unică europeană apreciindu-se în decembrie faţă de Dolarul american, pe fondul altor semnale considerate de pieţe drept favorabile pentru Euro", a arătat Silviu Pojar.

   De altfel, aproape toate monedele din UE s-au apreciat în 2013 în raport cu Dolarul american, iar Leul s-a aflat în grupul celor care au marcat creşteri semnificative, având în vedere că la finele lui decembrie moneda naţională a înregistrat o apreciere de cca 3,7%, comparativ cu cotaţia sa de la începutul anului faţă de USD.

   "Aşteptările sunt mari în 2014 atât în ceea ce priveşte Europa, cât şi SUA; moneda unică europeană va avea nevoie de reconfirmări puternice în ceea ce privește economia regiunii pentru a-şi putea menţine aprecierea faţă de USD. Anul curent este important pentru Euro şi din prisma faptului că Letonia trece oficial la moneda unică europeană, devenind al 18-lea stat membru al Zonei Euro. În ceea ce priveşte România, evoluţiile economiei locale se anunţă a fi pozitive în acest an; 2014 ar putea fi însă volatil pentru moneda naţională, având în vedere că alegerile (prezidenţiale şi europarlamentare) ar putea stimula apariţia unei instabilităţi politice, care s-ar reflecta desigur în pieţele financiare", a precizat Silviu Pojar.