Economic

Dezindustrializarea Galațiului: Lupu Cicerone a înghițit Vinificație și Băuturi
   Dizolvarea cu lichidare (radiere) a fostei Vinificație și Băuturi SA Galați, din data de 9 februarie a acestui an, nu poate suprinde pe nimeni. Cunoscătorii (și nu cei de vinuri) ar putea fi suprinși, eventual, de ce a durat așa de mult.    Fosta Vinalcool, IVBA sau IVV, cum s-a numit pe vremuri, a cunoscut și zile mai bune, dar acestea datează de acum mai bine de un deceniu.    Altfel, trebuie amintit că, la sfârșitul anului 1990, guvernul Petre R
Gălățenii sunt pe penultimul loc la venituri medii lunare și achită anevoios facturile
   Nivelul relativ înalt al impozitelor şi contribuţiilor plătite încă de români, în special de cei care realizează venituri salariale, precum şi cheltuielile făcute de familiile de agricultori pentru producţia din gospodăria proprie, determină diferenţe mari între veniturile totale şi cele disponibile (nete). Astfel, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică, la nivelul tuturor gospodăriilor, în anul 2014, veniturile nete medii per familie au
Dezindustrializarea Galațiului: Papatraian și frații Herăscu și-au dat mâna la distrugerea ILF
   Dincolo de veșnicele procese aflate încă pe rol privind insolvența sau falimentul ILF Galați, "afacerea Hortigal" este acum un deget cangrenat al mâinii cu care gălățenii achiziționau fructe și legume sănătoase din piețele Galațiului, înainte de 1989.    Pe atunci, firma de stat care controla comerţul cu legume şi fructe din Galaţi avea un depozit situat pe Calea Prutului nr. 9 (sediul administrativ al unității), acolo unde existau depozite, linie de
Dezindustrializarea Galațiului: Puii de  Avicola au fost omorâți de interese politice pesediste
   La data de 14 februarie 1970, prin HCM nr. 116, semnată de președintele Consiliului de Miniștri al României socialiste, Ilie Verdeț, se înființa la Galați IAS Avicola Galați, având ca obiect de activitate producerea, industrializarea şi livrarea cărnii de pasăre. Fermele erau extinse, deținând active atât la ieșirea din muncipiu, către comuna Vânători, cât și dincolo de aceasta, în apropiere de Pădurea Gârboavele. Producția era însemnată, fiind destinată
Gălățenii cheltuiesc 40% din veniturile lor pe alimentație
   Conform unei clasificări standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum, făcute de Institutul Național de Statistică, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice deţin, în medie, 40,0% din consumul gospodăriilor (familiilor) din România.    Studiul efectuat asupra cheltuielilor românilor în anul 2014 relevă că o altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare, este legată de locuinţă. Acesteia i se alocă 21,2% din cheltuielile de consum, cea
Cum a dispărut industria Galațiului: Seromgal a ajuns furnizor de terenuri pentru Arcada Company
   1972 este anul de înființare a defunctei de acum Seromgal SA. Conceptul integrat al unității comuniste de atunci prevedea, pe lângă serele de legume (ce au reprezentat mulți ani o adevărată mândrie a Galațiului), sere de flori, inclusiv de trandafiri pentru dulceață, precum și o fabrică de conserve.    După 1990, activitatea firmei se menține la parametri optimi în ceea ce privește veniturile realizate, astfel că acestea se află pe un trend ascendent
Cum a dispărut industria Galațiului: laptele a fost (s)muls tot de Herăscu
   În alimentația oamenilor, laptele și produsele lactate ocupă un loc important, alături de produse precum carnea, ouăle, legumele, fructele și pâinea, ele alcătuind ,,coșul” zilnic alimentar. Cei mai în vârstă își amintesc că înainte de 1990 copiii gălățenilor se ofereau să stea noaptea la cozi infernale ca să aducă apoi acasă, în triumf, sticlele cu gură largă, pline cu lapte proaspăt, îmbu­teliat la ICIL. În fapt, aceasta a fost strategia regimului
După era Florin Pâslaru PSD - nicio conservă de pește nu mai este "made in Galati"
   Actualmente, supermarketurile abundă în conserve de pește produse în Thailanda, Polonia, Estonia, sau aiurea. Unii își mai amintesc, însă, că România și Galațiul au avut o tradiție incontestabilă într-un domeniu din care astăzi a mai rămas în picioare în orașul nostru doar sediul adus la stadiul de ruină din strada Portului nr. 56.   La începutul secolului al XX-lea, prin contribuția faimosului inginer Anghel Saligny, se realiza ceea ce s-a numit la ace
Pâinea noastră cea de toate zilele – ”înghițită” de Petrică Herăscu
   În anul 1892 a luat ființă prima fabrică de paste făinoase și biscuiți, cunoscută îndelungă vreme tuturor gălățenilor sub numele de Dunăreana. În 1893, investitorul Ludvig Josiek, folosind poziția geografică a orașului, a început construcția unei clădiri în strada Dogăriei pentru o sectie de paste făinoase ce a fost finalizată în 1895. Capacitatea fabricii a fost de 2,5 tone de paste făinoase în 12 ore și a fost dotată cu utilaje din Germania, iar în 1
Curba de sacrificiu a economiei gălățene înscrie zona pe o tendință de subdezvoltare
   Cifra de afaceri netă a celor mai importante 30 de companii gălățene, potrivit datelor din bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor Publice pentru anul 2014, se situează la 10,43 miliarde de lei, cca 2,35 miliarde de euro, adică peste 50% din așa-denumitul PIB județean. În fapt, aceste 30 de firme (mai exact 29, întrucât comerciantul cu ridicata al unor produse chimice, Agrium-Agroport, și-a mutat sediul social la București în luna mai 2015) realizează aproximati

Pagina 8 din 27