“Este mult mai ușor să formezi copii puternici decât să repari adulți defecți!”- Frederick Douglass. V-ați întrebat vreodată cât de mult consideră copiii voștri că valorează? Dar ce rol cred că au în lume? Răspunsul la aceaste întrebări ascunde un factor esențial pentru dezvoltarea lor optimă: stima lor de sine.
Deși suntem cu toții de acord că este important să le insuflăm copiilor percepția clară a valorii lor și avem la îndemână surse teoretice solide, punerea în practică a ceea ce citim este de cele mai multe ori mult mai dificilă decât ne-am fi așteptat.
De ce este importantă stima de sine pentru copii și tineri?
Stima de sine afectează fiecare aspect al vieții copiilor și a tinerilor, nu doar rezultatele pe care aceștia le obțin la școală. Un nivel sporit al acesteia îmbunătățește performanțele lor academice, contribuie la dezvoltarea abilităților lor sociale și stimulează capacitatea lor de cultivare a unor relații solide, de durată.
Studiile efectuate în ultimii ani dezvăluie faptul că relațiile pe care copiii le stabilesc cu profesorii și colegii sunt mai solide în cazul copiilor care au un nivel bine dezvoltat al stimei de sine. În plus, aceștia sunt mai bine pregătiți să facă față eventualelor greșeli, situațiilor care îi dezamăgesc și celor în care eșuează conform standardelor sociale impuse de adulți.
Mai mult decât atât, copiii cu o stimă de sine ridicată sunt mai predispuși să finalizeze cu succes sarcini provocatoare la școală și acasă și să își stabilească propriile obiective, cu scopul de a le îndeplini.
Așadar, stima de sine este o necesitate pe parcursul întregii vieți, iar bazele sale se clădesc în copilărie, cu ajutorul părinților și a profesorilor. Din acest motiv, este esențial ca educatorii și părinții să facă tot ce le stă în putință pentru a hrăni stima de sine a tinerei generații și a le asigura un start de succes în viață.
Cum să stimulăm stima de sine a copiilor și a tinerilor
Putem începe prin a înțelege faptul că toți copiii și tinerii sunt demni de apreciere, în orice moment, că sunt ființe unice și valoroase, care se dezvoltă în propriul lor ritm. Este important să acceptăm faptul că fiecare copil este înzestrat cu anumite talente.
Astfel, rolul educatorilor și al părinților este acela de a asigura un proces de învățare asociat cu experiențe pozitive la școală și acasă.
Îi sprijinim pe copii și tineri să devină mai responsabili la școală și în comunitate
Atunci când sunt încurajați să se implice în comunitate, copiii și tinerii își hrănesc singuri stima de sine, întrucât se simt mândri de ceea ce fac. Cunoscându-le talentele, punctele forte și interesele, le putem da responsabilități pe care le pot duce la bun sfârșit, astfel încât să fie mândri de propriile realizări.
Îi învățăm să ia decizii și să își asume responsabilitatea
Este tentant să rezolvăm problemele cursanților și a copiilor spunându-le pur și simplu ce să facă. Cu toate acestea, este mai bine să îi indrumam să descopere singuri soluțiile potrivite, fără a pune presiune prea mare pe aceștia. În acest fel, ei vor învață să își rezolve problemele și să aibă încredere în capacitatea lor de a lua decizii corecte. Le oferim feedback constructiv și îi încurajăm
Atunci când le oferim copiilor și tinerilor aprecieri sincere și îi încurajăm, le hrănim considerabil stima de sine. Nu este niciodată indicat să ne concentrăm pe comportamentele negative ale copiilor, ci trebuie să le recunoaștem și să le stimulăm mai mult calitățile, punctele forțe și realizările.
Îi învățăm să accepte greșelile și să facă față eventualelor eșecuri
O vorba din popor spune că ”doar cine nu muncește, nu greșește”. De ce ar sta lucrurile altfel în cazul copiilor? Atunci când îi învățăm de mici că a greși este “omenește”, că un eșec nu îi definește, ci îi stimulează să devină mai buni, ei vor avea curaj să încerce din nou și din nou. Vor avea curajul să se exprime liber și creativ, să își argumenteze părerile și astfel își vor dezvolta personalitatea unică.
Conturăm așteptări realiste
Atât în calitate de profesori, cât și în calitate de părinți, trebuie să fim realiști cu privire la ceea ce pot realiza copiii și tinerii. Cu siguranță ne dorim că fiecare dintre aceștia să își atingă potențialul maxim și să se bucure de oportunități nelimitate, însă nu este bine să ridicăm mereu ștacheta prea sus pentru ei. Acest lucru îi va face să se simtă incapabili să reușească, îi va descuraja și îi va face să facă un pas înapoi, după fiecare eșec.
POV Shakespeare School
