Suntem uniți, facem eforturi comune, ne-am mobilizat ca să ne adaptăm la noile reguli ale realității de azi. În lumina pandemiei, am văzut cât de fragile sunt societatea, economia și democrațiile noastre, cât de acută este criza sistemului de sănătate, cât de precare sunt regulile după care funcționăm.
Liderii lumii își pun acum speranțele în oamenii de știință și, deodată, vocea lor începe să conteze. Sunt singurii care pot găsi soluțiile și antidotul pentru a depăși această criză. Aceiași experți de la care guvernele așteaptă azi rezolvarea problemei au avertizat de ceva vreme cu privire la posibilitatea declanșării unei epidemii globale din pricina restrângerii habitatului animalelor sălbatice și a schimbărilor climatice rapide, dar guvernele au ales să-i ignore, să se uite în altă parte. Astăzi, vedem că pot asculta vocea rațiunii, argumentele științei, că pot acționa cu determinare și pot mobiliza resurse pentru a face față pandemiei. Dacă acum putem avea grijă unii de alții și de întreaga societate, de ce n-am face la fel și pentru a confrunta criza climatică, care e o amenințare la fel de profundă?
Putem alege să ne mobilizăm pentru a trece cu bine de COVID19 și, în același timp, să fructificăm acest moment de schimbări esențiale pentru a adresa și criza climatică. E necesar să tratăm subiectul cu seriozitate, să ascultăm argumentele științifice, să luăm în serios angajamentele asumate în acordul de la Paris. Trebuie să nu mai privim înapoi pentru a căuta soluții, ci înainte, către un viitor în care creăm o societate deschisă, fraternă, egalitară, pașnică, în armonie cu natura și având în centrul său binele comun.
Alegerile pe care politicienii români le fac pentru a lupta împotriva pandemiei, în efortul de a rezolva criza sistemului de sănătate și a diminua șocurile din economie, vor avea un impact profund și asupra crizei climatice. Acum e momentul să fie vizionari și să evite strategiile care s-au dovedit greșite. Orice măsură luată în prezent trebuie să nu zădărnicească lupta împotriva schimbărilor climatice, ba din contră, să așeze baza pentru o tranziție către o societate sustenabilă. Semnalul care vine din partea Comisiei Europene este unul încurajator, dar modul în care vor fi implementate aceste măsuri depinde de fiecare guvern în parte.
Greenpeace cere Guvernului să pună oamenii înaintea corporațiilor și să țină cont de mediu în măsurile pe care le adoptă ca răspuns la criza actuală. Pachetele de susținere financiară pentru companii trebuie să asigure nu numai sănătate economică, ci și să susțină tranziția către o economie și o societate sustenabile.
E vital să promovăm acele investiții publice de pe urma cărora vor beneficia oamenii și natura pe termen lung. Fără rafinării, termocentrale, mine, baraje megalomane, șosele prin inima munților, ferme intensive. Să investească în schimb într-un sistem de sănătate robust, educație, eficiență energetică, democrație energetică, energie verde, infrastructură pentru vehicule electrice, transport public, transport alternativ, agricultură ecologică și o rețea de ecosisteme sănătoase capabile să susțină viața.
Vrem să vedem mai puțină manie a creșterii infinite într-o realitate a resurselor finite, mai puțin consumerism și o restructurare a modului în care ne producem bunurile. Șocul pe care-l trăim acum ne face să înțelegem mai bine cum ar putea arăta viitorul dacă nu adresăm rapid urgența climatică. Poate că, după ce ne plângem pierderile, actuala criză ne va schimba fundamental mentalitatea, sistemul social și relația noastră cu natura. Poate că, dincolo de pierderi și durere, vom găsi înțelepciunea de a acționa responsabil și solidar pentru fiecare dintre noi și planetă.
Valentin Sălăgeanu
director Greenpeace România
