Atunci când credeam că ”spiritual Colectiv” a învins parțial la Galați, chiar dacă tinerii ieșiți atunci în stradă nu prea știau motivul pentru care se află acolo, certitudinea că Eugen Durbacă va candida pentru ALDE la Primărie ne-a readus cu picioarele pe pământ. Septuagenarul, campion absolut la traseism politic, cu vreo treisprezece partide la activ, este un produs etalon al Partidului Comunist Român. Pușcăriabilul Eugen Durbacă a fost activist de seamă al PCR, a inițiat miscări politice de stânga postdecembriste, a trecut prin politica de centru și a eșuat în neoliberalism(!). Dinozaurul politic s-a folosit de funcțiile politice pe care le-a avut pentru a se îmbogăți nemăsurat, fără ca justiția oarbă din Galați să observe hoțiile grosolane ale celui care a deținut două mandate de primar. Nici măcar dosarul Aviasan, tunul imobiliar în care ginerele i-a fost condamnat în primă instanță iar Durbacă își așteaptă rândul, nu l-a făcut pe politruk să-și vadă de pensia exagerată și să nu mai agite apele politice. Asta, pentru că, din păcate, dinozaurul roșu mai are susținători dintre cei care s-au hrănit o viață întreagă din firimiturile ce i-au curs din barbă.
Tot acest circ politic, în care Durbacă este scos de la naftalină pentru a crește procentele la locale ale ALDE, are o singură finalitate: Galațiul va reveni la obsesivul statut de oraș roșu. Cel pe care stânga locală l-a fixat în conștiița românilor timp de vreo douăzeci de ani. Este inacceptabil ca gălățenii să accepte, la aproape 27 de ani de la Revoluție, o candidatură, chiar fără șanse, a lui Eugen Durbacă. Într-un oraș cu un minim simț civic, cetățenii ar fi fost de mult în stradă pentru a respinge o astfel de candidatură și pentru a se opune întoarcerii la statutul de oraș roșu și pasiv.
S.Ț.
