În fiecare an observăm cum libertatea de exprimare se deteriorează în mod dramatic. În fiecare an, de Ziua Mondială a Libertăţii de Exprimare, toate bilanţurile organizaţiilor naţionale şi internaţionale privind drepturile omului constată acelaşi lucru: că în România presa este parţial liberă iar jurnaliştii independenţi devin o specie rară. Cauzele sunt multiple dar pe primul plan se află dorinţa clasei politice de a controla actul jurnalistic. Criza economică şi morală în care se află presa din România nu poate sa fie eradicată dacă jurnaliştii nu înţeleg să fie uniţi şi să aibă curajul să respingă orice atac venit din partea politicienilor sau a patronilor de presă care încalcă drepturile şi regulile stabilite de breaslă.
Pentru ca libertatea de exprimare să nu mai fie o formă fără fond ci o normalitate ca în orice stat democratic din lume, Federaţia Română a Jurnaliştilor solicită noii puteri politice să soluţioneze, în regim de urgenţă, următoarele probleme ale industriei de media, probleme identificate încă de anul trecut şi de misiunea în România a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor:
1. Excluderea din Strategia Naţională de Apărare a României a prevederilor privind vulnerabilitatea presei, deoarece jurnaliştii nu trebuie asimilaţi cu teroriştii.
2. Modificarea Codului Muncii şi a Legii Dialogului Social, stabilirea sectorului mass-media ca domeniu de sine stătător în cadrul economiei naţionale.
3. Modificarea Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV şi AGERPRES în sensul depolitizării Consiliilor de Administraţie, numirea unor profesionişti apolitici la conducerea acestor instituţii printr-o procedură transparentă agreată cu societatea civilă.
4. Respectarea Legii de organizare şi funcţionarea a ANP AGERPRES, prin numirea unei conduceri legale, având în vedere că în cei 11 ani de mandat, directorul general al agenţiei, Ioan Roşca, a fost validat de Parlament doar o singură dată, deşi aceeaşi lege prevede că mandatul este de cinci ani. Totodată, anchetarea, de către o comisie parlamentară, a abuzurilor administraţiei Roşca împotriva salariaţilor, precum şi anchetarea modului în care aceasta a gestionat banii publici.
5. Deblocarea funcţionării Comisiilor Paritare la nivel de sector şi de instituţie media.
6. Crearea Tribunalelor Muncii.
7. Respectarea şi aplicarea legislaţiei în domeniu în cazul Comitetelor Sectoriale.
8. Promovarea şi respectarea Codului Deontologic Unic elaborat de principalele organizaţii profesionale şi sindicale din mass-media. Crearea şi consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesionişti media şi organizaţii ale societăţii civile.
9. Dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universităţi, precum şi introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor
10. Acordarea aceloraşi facilităţi economice industriei de media ca cele existente în majoritatea statelor Uniunii Europene.
Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind
