Sabotaj politic al televiziunii publice – prin nominalizarea lui Rareș Bogdan

   Decizia PNL de a propune pentru funcția de director general interimar al TVR pe Rareș Bogdan confirmă încă o dată ipoteza că mediul politic nu urmărește altceva decât distrugerea televiziunii publice, batjocorirea ideii de serviciu public de media și umilirea acelor salariați din TVR care sunt dedicați profesiei și misiunii publice a TVR. Această nominalizare riscă să devină bomboana pe coliva TVR, aflată într-o situație dezastruoasă, cu audiențe și credibilitate la pământ, cu datorii de peste 160 milioane euro, cu un personal demotivat, prizonier al unei încrengături de interese politice și economice, venite atât din exteriorul, cât și din interiorul instituției.

   Rareș Bogdan, un jurnalist a cărui credibilitate a fost compromisă nu numai de performanța sa editorială mai mult decât discutabilă, cât mai ales de cochetăria sa cu mediul politic nu are profilul intelectual, profesional sau moral de a conduce instituția media care ar trebui să impună standarde de profesionalism în piață. Acest lucrător în presă s-a jucat anul trecut de-a candidatura la alegerile parlamentare pe listele PNL, partid care-l recompensează acum pentru serviciile editoriale aduse în campania electorală de anul trecut și de-a lungul ultimilor ani.

   La audierile de marți din comisiile de specialitate, Rareș Bogdan a cerut să aibă o emisiune proprie la TVR, demonstrând nu numai necunoașterea normelor interne ale TVR care interzic celor care dețin funcții de conducere să aibă emisiuni (norme încălcate și în prezent de persoane din TVR), dar și vanitatea unui pseodo-jurnalist ale cărui merite profesionale sunt validate doar de relațiile pe care și le-a construit în mediul politic.

   Tot la audierile de marți, am avut ocazia să aflăm cam ce înțelege R. Bogdan din misiunea publică a TVR, susținând că TVR nu va face politică („Cred că televiziunea publică poate să devină un BBC românesc. La televiziunea publică nu vom face politică. Vreau să facem cultură, educaţie şi sport”). Nimic mai convenabil pentru mediul politic decât un TVR și mai cuminte decât este acum, care să-și țină în lesă profesioniștii dornici să-și practice meseria și să fie “câinii de pază ai democrației”, specie pe cale de dispariție în spațiul media autohton. Nu că aș fi avut pretenția ca R.B. să aibă habar de misiunea definită prin legea 41/1994 “ART. 4: (1) Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice în realizarea obiectivelor generale de informare, educaţie, divertisment, sunt obligate să prezinte, în mod obiectiv, imparţial, realităţile vieţii social-politice şi economice interne şi internaţionale, să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice, să promoveze, cu competenţă şi exigenţă, valorile limbii române, ale creaţiei autentice culturale, ştiinţifice, naţionale şi universale, ale minorităţilor naţionale, precum şi valorile democratice, civice, morale şi sportive, să militeze pentru unitatea naţională şi independenţa ţării, pentru cultivarea demnităţii umane, a adevărului şi justiţiei.”

   Din 2004, ActiveWatch a susținut că prioritatea parlamentarilor ar trebui să fie modificarea legii de funcționare a TVR/SRR și nu schimbarea conducerii celor două instituții. În 2005, am protestat în Parlamentul României atunci când puterea nou instalată a hotărât că e mai important să numească o nouă conducere, în detrimentul modificării legii 41/1994. Am aruncat atunci de la balcoanele Parlamentului fluturași pe care am scris: “TVR și SRR – servicii publice, nu servicii politice”. Nouă ani mai tărziu, mesajul rămâne de actualitate, însă situația TVR a devenit dramatică.

   Cele două instituții nu vor putea niciodată să-și îndeplinească misiunea și să performeze în piață câtă vreme politicul nu le va oferi acele instrumente legale care să le ajute să se transforme în entități media performante și respectabile. De 20 de ani, de când a fost adoptată legea 41/1994 de funcționare a TVR/SRR asistăm la un ciclu neîntrerupt de rotire a conducerilor celor două posturi în funcție de configurația politică din Parlament, fără nicio legătură cu performanța celor două instituții, ci mai degrabă cu interesele politice ale partidelor aflate la guvernare, adeseori în strânsă legătură cu grupuri de interese din TVR care se rotesc, la rândul lor, în funcții de conducere conform profilului noii puteri. Avem la îndemână o mulțime de dovezi care susțin ideea că avem de-a face cu un sabotaj politic al TVR și SRR; voi menționa numai câteva dintre ele:

   Profilul persoanelor desemnate în conducerile TVR și SRR – marea lor majoritate fără nicio experiență în zona de media, desemnate cu misiunea de a reprezenta interesele politice ale partidelor care le-au desemnat, nicidecum ale publicului plătitor de taxă sau ale instituției a cărei bună funcționare ar trebui să o vegheze.

   Răzvan Martin - Coordonator al programului FreeEx, ActiveWatch