Comisia Europeană a aprobat, marți 26 mai, la Bruxelles, noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) al României pe perioada 2014-2020, ceea ce permite deschiderea tuturor liniilor de finanțare din bani europeni pentru fermieri. Prin această decizie oficială, Comisia traseaza prioritățile României pentru utilizarea celor aproximativ 9,5 miliarde de euro din fondurile publice disponibile pentru perioada de programare de 7 ani, din 2014 până în 2020. În cei 9,5 miliarde de euro disponibili pentru investiții în agricultură și dezvoltarea satelor intră 8,1 miliarde euro din bugetul UE, la care se adaugă 1,34 miliarde euro reprezentând cofinanțarea națională.
Programul de dezvoltare rurală al României se concentrează asupra a 3 domenii prioritare:
- promovarea competitivității și restructurarea în cadrul amplului sector agricol din România (modernizarea a aproximativ 3.400 de ferme, dezvoltarea a peste 30.000 de ferme mici, precum și instalarea în zona rurală și începerea activității pentru peste 9.400 de tineri fermieri);
- protecția mediului și schimbările climatice (peste 1,3 milioane ha de teren agricol și peste 800.000 ha de pădure vor beneficia de plăți pentru a sprijini biodiversitatea și pentru a promova practicile ecologice de gestionare a terenurilor, iar alte 4,7 milioane ha vor beneficia de sprijin pentru a preveni abandonarea lor și eroziunea solului;
- stimularea dezvoltării economice prin sprijinirea dezvoltării a cca 3.000 de întreprinderi neagricole, crearea de aproape 27.000 de locuri de muncă în aceste zone rurale și o calitate mai bună a vieții în satele din România, aflate de cele mai multe ori sub nivelurile UE.
Fapt este că agricultura românească și cea gălățeană rămân captive cercului vicios de producție și desfacere la export de materii prime vegetale, sectorul zootehnic fiind în recul masiv față de acum 25 de ani, dar ceea ce este mai important, și față de momentul aderării la structurile comunitare. În opt ani de prezenţă în UE, România a pierdut 700.000 de capete de bovine şi 1,6 milioane de porcine.
Datele oficiale la nivel județean cu privire la efectivele de animale consemnează o realitate: acestea aproape că s-au înjumătățit față de anul 1990. Fermierii gălățeni mai dețineau, în 2013, doar 393.100 capete de animale (porcine, bovine, ovine și caprine), față de aproape 722.000 acum 23 de ani, cu scăderi dramatice consemnate în dreptul efectivului de bovine (peste 100.000 de capete) și de porcine (peste 130.000 de capete).
Cu doar cca 20.000 de tone de carne (greutate sacrificată în viu) de zootehniștii gălățeni, doar 578 de mii de hectolitri de lapte trimiși spre procesare în anul 2013, sau cu doar cca 200 de milioane de ouă este greu de găsit competitivitatea în condițiile în care ponderea zootehniei în producţia agricolă a scăzut de la 35% la 26% în ultimii zece ani. Și atunci nu ar mai trebuie să ne mai mirăm când cumpărăm din lanțurile de super și hipermarketuri carne de pasăre, de vită, de porc sau procesată produse în Ungaria, Germania sau Polonia, modelele de dezvoltare în agricultură, unde cele mai mari pieţe sunt cele ale animalelor şi ale produselor zootehnice.
George Marinescu
