Problema termoficării Galațiului este jucată la ruleta rusească de administrația incompetentă

   Energia termică distribuită în județul Galați, măsurată în gigacalorii (Gcal), este în continuă scădere, în ultimii zece ani. Discutăm, în fapt, despre energia termică distribuită de Electrocentrale, precum și de energia termică distribuită de microcentralele termice de bloc sau cvartal (acolo unde există) aparținând unităților administrației locale. Astfel, în anul 2013, cele aproape 254.000 Gcal distribuite în cele doar trei localități termoficate din județul nostru reprezintă un minim absolut al ultimilor zece ani(34%), față de cele 750.000 Gcal livrate în anul 2003.

  Tendința este valabilă pentru aproape întreaga Regiune de Dezvoltare Sud-Est. Doar județul Tulcea, cu cinci localități termoficate centralizat, a cunoscut o creștere a volumului de gigacalorii distribuite în ultimul deceniu, de la cca 67.500, în 2003, până la peste 100.000, în 2013. Privind la același interval de timp, distribuția de energie termică a cunoscut reduceri cu 24% în județul Constanța (ce deține un record regional de 14 localități termoficate), cu 60% în Buzău, cu 72% în Vrancea, și cu 97% la vecinii brăileni, acolo unde sistemul centralizat de termoficare este pe cale de dispariție. De altfel, cercetarea noastră, realizată și la nivel național, având la bază datele anului 2013 ca cel mai recent reper, relevă faptul că în trei județe din nord-vestul țării (Alba, Bistrița-Năsăud și Satu Mare) nu se mai distribuie energie termică în mod centralizat, ca de altfel și în Ialomița.

   Facturile umflate, caloriferele călii iarna și dușurile scoțiene impuse vara au determinat consumatorii casnici să caute formule alternative de obținere a energiei termice necesare încălzirii locuinței și apei menajere. Soluția găsită de gălățeni a fost, în principal, montarea de centrale termice pe bază de gaz metan. Astfel, volumul de gaz metan consumat pentru uz casnic în județul nostru, în cele 11 localități ce dispun de astfel de rețele de distribuție, a ajuns la valoarea de aproape 53.000 mc în anul 2013, de la un minim de cca 40.000 mc în 2007. Desigur, lucrurile nu vor intra în mod obligatoriu pe un trend crescător la nesfârșit, în condițiile în care clienții se află într-o permanență optimizare a costurilor, prin utilizarea noilor tehnologii în condensație, sau printr-o termoizolare cât mai eficace a încăperilor. Totuși, același trend se verifică mai peste tot în regiune, anul 2013 aducând cu sine consumuri masive și în Buzău (aproape 42.000 mc pentru utilizatorii casnici), Brăila (peste 58.000 mc) sau Constanța (peste 62.000 mc).

Chiar și în acest context, autoritățile locale își afișează cu obstinație neputința în a gestiona muribundul sistem de termoficare din municipiul Galați. După ce au asistat la punerea pe chituci a Apaterm și la îngenuncherea Electrocentrale, se străduiesc din răsputeri acum să prezinte noua Calorgal ca pe o fată mare cu care asociațiile de proprietari ar trebui să facă nuntă degrabă. Mai mult, o dau pe mâna administratorilor care și-au probat impotența managerială. Numai că, în lipsă de soluții tehnice clare și cu un sistem de distribuție a energiei termice nemodernizat, asupra gălățenilor lipsiți de apă caldă în plină caniculă bântuie spectrul frigului din case, la iarnă.

   George Marinescu

Adaugă comentariu

Codul de securitate