Cele șapte-opt modificări majore ale legislației fiscale propuse de Guvernul Victor Ponta nu sunt făcute pe colț și nici măcar pe genunchiul rănit la baschet. Ele au la bază premise ale unor analize economico-electorale din care a rezultat mai întâi eliminarea taxei pe construcții speciale și a accizei de 7 eurocenți pe litru la carburanți, două struțo-cămile ce au iscat nemulțumiri ale antreprenorilor, mai ales în ceea ce privește modalitatea de returnare a supraaccizei, de o birocrație înfiorătoare (atenție, nu doar pentru transportatorii români!).
În ceea ce privește impozitarea activelor imobiliare, aflăm că Executivul a avut în vedere atât introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri (măsură cu menire de simplificare în materie de TVA și de eliminare a evaziunii), dar și o diferențiere a impozitului pe clădiri în funcție de destinația proprietății: clădiri rezidențiale sau nerezidențiale, mai ridicată, logic, în cazul celor din urmă.
Cu beneficii pentru consumatorii finali, dar și cu riscuri de nealimentare corectă a bugetului de stat vine reducerea TVA. Aceasta o putem aprecia ca având efect pozitiv în condițiile unei economii naționale cu dobânzi aproape înghețate și cu investiții necorelate cu creșterea economică. Sporirea veniturilor populației din ultimii ani, fie aceasta doar nominală, are rolul de a crește, evident, consumul.
Celelalte măsuri promovate de executiv au în vedere includerea veniturilor din investiții financiare în categoria surselor de venit pentru care se aplica CASS (contribuția la sistemul de asigurări de sănătate), precum și modificări în ceea ce privește regimul de impozitare al microîntreprinderilor.
În ceea ce privește prima categorie de reglementări, părerile ar putea fi împărțite și ar trebui corelate cu principiul contributivității. Este este greu de presupus, în condițiile bursei de valori din România, cum jucători pe această piață realizeazaă exclusiv venituri din această sursă și nu se asigură în sistemul sanitar. Mai degrabă, apreciem că grija guvernanților ar trebuie să aibă în vedere modul de gestionare a fondurilor publice.
Referitor la noile "readaptări" cu privire la impozitarea microîntreprinderilor, ne permitem să considerăm că, în timp ce guvernările postdecembriste își doresc cu ardoare să reinventeze roata, multititudinea de reîncadrări ale impozitării IMM-urilor poate avea un efect pervers în economie, ele nefiind agreate de Consiliul Fiscal
Reacția este normală, din moment ce previziunile de reajustare au la bază un viitor incert, ca și principală sursă de acoperire a veniturilor bugetare fiind indicată combaterea evaziunii în intervalul 2016-2019.
George Marinescu
