Cetățenii români au dreptul să dezbată prevederile Constituției României

   Dreptul la liberă exprimare include și dreptul de a dezbate prevederile Constituției României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii. Într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranței și a respectului pentru diversitatea opiniilor. Considerăm că aceste teme trebuie discutate deschis, inclusiv prin intermediul unor proiecte politice/propuneri legislative, oferind publicului posibilitatea de a cântări argumentele pro sau contra acestor inițiative. Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l “agreseze”.

  Organizațiile semnatare dezaprobă poziția Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la dezbaterile privind autonomia pe criterii etnice inițiate de către o formațiune politică ce reprezintă în Parlament minoritatea maghiară, poziție pe care a făcut-o publică prin intermediul unui comunicat în data de 11 septembrie.

   În cadrul acestui comunicat, Consiliul Superior al Magistraturii afirmă că „lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept“. De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabilește limitele revizuirii Constituției României, menționându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul național unitar, forma republicană de guvernământ și limba oficială a statului.

   Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului stabilește că Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. De asemenea, jurisprudența CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției. Dreptul la liberă exprimare include, în consecință, și dreptul de a dezbate prevederile Constituției României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii.

   Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democrației și a statului de drept, prin apariția unor opinii sau curente politice radicale.
   Constituția, caracterul statului, forma de guvernământ sunt rezultatul unor decizii politice, validate de cetățeni prin referendum în urma unor dezbateri. Ele sunt subiecte de major interes public, deci dezbaterea lor trebuie să fie protejată, iar nu împiedicată. În particular, o dezbatere cu privire la caracterul național unitar al statului român este pe deplin justificată și nu reprezintă un atac la adresa statului de drept și a democrației. Mai mult, această formă de organizare statală nu este singura care se poate defini ca fiind democratică.

  Putem, de asemenea, acuza CSM de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacție similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului. Monarhia constituțională este sprijinită deschis în spațiul public de un mare număr de români, printre care se află importanți lideri politici, formatori de opinie, jurnaliști sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susține soluția monarhiei constituționale.

   Prin urmare, organizațiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenței justiției, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalitățile alternative de organizare a justiției care să fie în concordanță cu drepturile minorităților naționale menționate în documentele internaționale asumate de către România.

   Organizații semnatare:
   ActiveWatch
   Centrul pentru Jurnalism Independent
   Centrul de Resurse Juridice
   Centrul de Resurse pentru participare publica – CeRe
   Asociația Funky Citizens