Credeai că nu ești manipulat atunci când iei decizii?

   O analiză efectuată de platforma Sistemedevot.ro, asupra numeroaselor studii efectuate la nivel global, relevă faptul ca oamenii iau decizii mai mult în mod inconștient decât conștient, deși au senzația că alegerile lor sunt raționale. În general, cele mai simple tehnici (focus-grupurile și chestionarele) sunt ușor și ieftin de implementat și în ultimii zeci de ani acestea au reprezentat principala sursă de informaţii prin care au fost testate reacțiile și părerile oamenilor.

   Neuromarketingul – o uluitoare combinație între marketing și știința care ne arată diferențele uriașe dintre ceea ce spune omul și ceea ce gândește cu adevărat. În cartea sa, Buyology, dedicată neoromarketingului – o uluitoare combinație între marketing și știință, Martin Lindstrom, unul dintre cei mai cunoscuţi consultanți de branding din lume, arată, printre altele, diferențele uriașe dintre ceea ce spune omul și ceea ce gândește cu adevărat. Autorul și-a dedicat în acest sens nu mai puțin de 5 ani din viață iar rezultatele sunt cu adevărat uimitoare.

   Unul dintre studiile efectuate se referă la reacția fumătorilor asupra avertismentelor de pe pachetele de țigări. Fie că vorbim de texte care ar putea fi înțelese ușor până și de un copil, care îți transmit negru pe alb faptul că fumatul ucide, fie că discutăm despre imagini color detaliate ale unor tumori la plămâni, răni deschise, dinți care se descompun, s.a.m.d.

   În timp ce erau supuși la testul cu scannerul IRMf (o mașinărie în valoare de 4 miliarde de dolari, bazată pe cea mai avansată tehnică de scanare a creierului existentă astăzi) voluntarilor li s-au pus două întrebări simple: ‘’Vă afectează avertizările de pe pachetele de țigări?’’ și ‘’Fumați mai puțin în urma vizualizării acestor imagini?’’. Deloc surprinzător, o majoritate covârșitoare a răspuns afirmativ la ambele întrebări.

   Apoi, repondenţilor care se aflau în interiorul scannerului li se arătau imagini cu o serie de etichete conținând avertismentele de pe pachetele de țigări, din unghiuri diferite, unul după altul, pe un ecran din apropiere. La fiecare imagine, voluntarilor li se cerea să evalueze dorința de a fuma, semnalându-și răspunsurile folosind ceea ce e cunoscut sub denumirea de “cutia cu butoane” – o consolă mică, asemănătoare unui acordeon de mână.

   Miliardele de euro pe care nu mai puțin de 123 de țări, printre care și România, le investiseră în campanii antifumat nu au făcut nimic altceva decat să irosească o mulțime de bani.

   Cinci săptămani mai tarziu, conform rezultatelor primite, s-a descoperit că efectul acelor fotografii îngrozitoare asupra inhibării dorinței de a fuma resimțite de fumători era nul. Cu alte cuvinte, miliardele de euro pe care nu mai puțin de 123 de țări, printre care și România, le investiseră în campanii antifumat nu au făcut nimic altceva decât să irosească o mulțime de bani.

   Dar partea cu adevărat interesantă se ascunde, de fapt, în spatele urmatoarei intrebări: “De ce fumătorii au bifat căsuța cu ‘’da’’ în momentul în care au fost întrebați dacă etichetele conținând mesaje antifumat funcționau? Poate pentru că erau de părere că acesta era răspunsul corect, sau ceea doreau cercetatorii să audă. Ori poate se simțeau vinovați în legatură cu efectele pe care știau că le are fumatul asupra sănătății lor.

   Sigur, ar fi absurd să credem că doar fumătorii se află în această situație, aceea de a nu transmite efectiv ceea ce gândesc cu adevărat. Ca ființe umane, se cunoaște faptul că avem tendința ca la diferite chestionare sau focus-grupuri să răspundem astfel încât să fim pe placul celui care conduce sesiunea, să ne supunem involuntar părerii majoritare sau pur și simplu să completăm răspunsuri neglijent. Din cauza faptului că acțiunea de a completa chestionare ia timp și este plictisitoare, acuratețea evaluării stărilor emoționale și a gândurilor noastre este șubrezită de astfel de metode.

   În plus, deseori oamenii nu sunt conștienți de sentimentele și emoțiile lor reale sau dacă sunt nu vor fi întotdeauna sinceri în ceea ce declară, din cauza faptului că ceea ce simt sau fac nu este tocmai dezirabil social, iar presiunea de a fi expus unui vot “faţă în faţă”, așadar nu tocmai anonim, poate cauza disconfort.

E adevarat, lumea continuă să evolueze în mare grabă, astfel că metodele moderne care să acopere problema nu au întarziat să apară, iar soluția pentru măsurarea exactă a părerilor emise de membrii unui grup se pare că e generată de către sistemul de votare electronic: www.sistemdevot.ro. Acesta, datorită feedback-ului instantaneu, îşi găsește utilitatea în diferite domenii cum ar fi: congresele medicale, conferințele medicale, educație, training-uri & workshop-uri, cercetări de piață, meeting-uri, etc., fiind un mijloc de comunicare care centralizează informațiile / părerile / discuțiile, strange feedback-uri (totul în doar cateva secunde), rezultatul fiind sporirea interactivității și eficienței dintre participanți.