Investigatii

Ministrul Comunicațiilor Dan Nica este recomandat de șpăgile de la Vega 93

 Ministrul Comunicațiilor Dan Nica este recomandat de șpăgile de la Vega 93  Fostul și viitorul ministru al Comunicațiilor, Dan Nica, ascunde cu perseverență o vilă primită cadou pe vremea când era la primul mandat. Imobilul din Galați, situat pe faleza superioară a Dunării, cu vedere spre Bătrânul Fluviu și spre Munții Dobrogei, este nelocuit de ministrul care omite an de an să îl treacă în declarațiile de avere. Vila, cu parter și etaj, evaluată la peste 300.000 de euro, i-a fost făcută cadou lui Nica de către patronul firmei de construcții Vega’93, Corneliu Istrate, unul dintre asfaltatorii de succes din țară. Legătura dintre patronul consorțiului Vega’93, grup de firme abonat de ani buni la contracte fără licitație pe bani publici, și Dan Nica datează de prin anul 2001. După această dată, afacerile firmei de construcții au depășit granițele județului Galați și s-au înmulțit exponențial, dar nu înaite ca Dan Nica să primească în dar vila de pe faleza Dunării. Tot în această perioadă, Vega’93 a construit în ograda tatălui lui Dan Nica, la Panciu, în județul Vrancea, o modernă cramă care cuprinde toată linia tehnologică pentru producerea vinurilor de calitate, formată din trei hale și anexele necesare procesului de vinificație.

 

   Vila primită șpagă este ”ascunsă” pe numele omului de încredere Valentin Mititelu

Ministrul Comunicațiilor Dan Nica este recomandat de șpăgile de la Vega 93   Pentru ca șpaga să-și piardă urma, tranzacția a fost sinuoasă. Primul ”cumpărător” de la Vega 93, în 2002, după cum reiese din acte, a fost familia Crăcană, dintr-un sat din județul Suceava. Sătenii cu vilă pe malul Dunării sunt chiar socrii ministrului Nica, fapt care nu a fost descoperit de DNA Galați, atunci când procurorii anticorupție au încercat să descurce ițele privind proprietarul adevărat al imobilului. La un timp, după aceea, vila a fost cumpărată de Nicolae Boghici, finul lui Dan Nica. În 2005, imobilul a ajuns în posesia lui Valentin Mititelu, un tânăr modest pe care Nica l-a scos din mizerie și l-a adus la București, acolo unde i-a dat ”o pâine de mâncat”, adică a mai derulat și alte ”afaceri” prin el.

Despre cramă, tatăl ministrului ne-a declarat că este realizată dintr-un împrumut de la BCR, în valoare de patru miliarde de lei, dar nu a știut să explice de ce a ales tocmai o firmă de construcții din Galați. Până la urmă a acceptat că fiul său a fost cel care a aranjat lucrarea. După ce Nica s-a ales cu vila și cu crama din curtea părintească, Vega’93 a început să câștige licitatție după licitație în Vrancea și Galați, dar și în alte județe din Moldova.

   Că vila este a liderului PSD Galați, o știu toți membrii de partid. De antologie a rămas gafa monumentală a unui șef de organizație de cartier a PSD Galați. Acesta, la o întâlnire de partid la care participa și primarul PSD al Galațiului, Dumitru Nicolae, a dorit să iasă în evidență și, de față cu presa, l-a avertizat pe edilul-șef să trimită serviciul de salubritate pe faleza Dunării, ”că a ajuns gunoiul să-i îngroape vila lui domnu’ președinte Nica”. Pesediștii gălățeni s-au blocat la gafa colegului lor, care a scăpat pe gură secretul de partid. După ce și-au revenit din șoc, câțiva pesediști l-au admonestat pe colegul lor:”Boule, tocmai de față cu presa ți-ai găsit să vorbești de vila lui domnul Nica?”

 

   Tot prin Mititelu, Dan Nica a mai tras un tun de 450.000 de euro

   Aceeași ”mătușă Tamara” a lui Nica, adică Valentin Mititelu, a fost intermediara unui tun de 450.000 de euro tras Ministerului Comunicațiilor. În 2004, pe finalul primului mandat de ministru al Comunicațiilor, Dan Nica a instrumentat o afacere fulger. Autoritatea Națională de Reglementare în Comunicații (ANRC), din subordinea ministrului Nica, a avut nevoie, brusc, de un teren pe care să-și construiască un centru de perfecționare și odihnă. ”Oportunitatea” a apărut de la Valentin Mititelu, omul care ”deține” și vila lui Nica, dar care trăiește și acum într-un apartament modest din cartierul bucureștean Drumul Taberii. Mititelu a cumpărat, ”întâmplător”, 35.000 mp de teren la Zărnești, pentru 40.000 de euro, suprafață pe care a vândut-o imediat ANRC pentru 450.000 de euro. Vânzarea s-a făcut așa de rapid că actele au contat mai puțin: ANRC a virat întâi banii în contul lui Valentin Mititelu și abia apoi s-a făcut acoperirea în actele interne ale instituției de stat. Cu toată această tranzacție, Mititelu a continuat să aibă datorii la întreținere pentru modestul apartament în care își duce viața de ”mătușă Tamară”.

   Sorin Țiței

Ministrul Comunicațiilor Dan Nica este recomandat de șpăgile de la Vega 93

Victor Paul Dobre a deturnat 105.000 USD de la persoanele cu dizabilități pentru firma sa de doage

 Victor Paul Dobre a deturnat 105.000 USD de la persoanele cu dizabilități pentru firma sa de doage  Viitorul ministru al Administrației, Victor Paul Dobre, președintele PNL Galați, a plătit redevența firmei sale, aflată în Zona Liberă (actualul Parc Industrial), cu bani deturnați de la bugetul de stat, pe vremea când era secretar de stat la MAI.

   În ultimele zile ale anului 2005, Guvernul României emitea o Hotărâre ciudată privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară, pentru judeţul Galaţi. Banii au ajuns, de fapt, la una dintre firmele secretarului de stat de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, liberalul Victor Paul Dobre. La articolul 1, punctul (1), Hotărârea prevedea „suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru susţinerea sistenului de protecţie a persoanelor cu handicap, cultură, culte şi echilibrarea bugetelor locale, cu 332.252 RON”. Totul ar fi fost frumos, dacă la acelaşi articol, la punctul (2), nu se specifica:”Suma este necesară pentru susţinerea ajutorului de stat regional acordat operatorilor care funcţionează în regim de zonă liberă şi care au încheiat contracte de concesiune cu Administraţia Zonei Libere Galaţi până la data de 1 iulie 2002”. În această situaţie se aflau doar două firme din Zona Liberă: Mairon SA şi Mervin SRL. Mairon SA a primit doar 12.093 USD din suma alocată, restul de 93.757 USD au ajuns la Mervin SRL, firmă româno-franceză care fabrică doage pentru butoaie. În această societate, secretarul de stat Victor Paul Dobre şi soţia sa, Xenia Dobre, erau asociaţi prin SC Codis SA. Hotărârea de Guvern a fost semnată de un alt gălăţean, tot secretar de stat la Ministerul Administraţiei şi Internelor, democratul Mircea Toader. Despre alocarea ajutorului de stat către firma colegului său, Mircea Toader ne-a declarat, la puțin timp după semnarea actului:”Una este alocarea şi alta este folosirea. Folosirea trebuie să fie făcută în conformitate cu legea şi cu Ordonanţa 60. De necesitate şi oportunitate semnăm noi, de utilizare…este treaba celui care se ocupă de asta”. Beneficiarul ascuns al Hotărârii, Victor Paul Dobre, s-a arătat surprins, la vremea respectivă:”Eu nu sunt acţionar acolo. Eu nu sunt acţionar la Mervin”. La afirmaţia noastră că este totuşi acţionar prin Codis SA, liberalului Dobre i-a revenit brusc memoria:”Aaaa, Codis, Sorine, o discutăm mâine, când ajung. Nu pot acum, că sunt în douăzeci de telefoane. Hai, mâine, când ajung. Nu mâine, sâmbătă dimineaţă, bem o cafea…” Și de atunci au trecut zeci de sâmbete.

   Ajutorul de stat alocat firmei Mervin, prin suplimentarea sumelor defalcate pentru susţinerea persoanelor cu dizabilităţi, a fost destinat, până la urmă, plăţii redevenţei pentru amplasamentul şi utilităţile din Zona Liberă Galaţi, așa cum reiese și din documentele instituției.

   Sorin Ţiței

Victor Paul Dobre a deturnat 105.000 USD de la persoanele cu dizabilități pentru firma sa de doage

Delatorul Nicolae Bacalbașa era ”mulțumit de condițiile de viață și de muncă și membru PCR activ”

  Delatorul Nicolae Bacalbașa era ”mulțumit de condițiile de viață și de muncă și membru PCR activ”  Dosarul de turnător la Securitate al medicului Nicolae Bacalbașa cuprinde o ”notă explicativă” legată de discuțiile purtate între medici în cabinetul de ”Arși” al Spitalului Județean, document ce pare a fi crezul anestezistului. Înainte de a-și turna colegii de breaslă, Bacalbașa laudă sistemul comunist din România:”Nu am de ce mă plânge, personal am fost tratat cu considerație și bunăvoință, sunt mulțumit de condițiile mele de viață și de muncă, și sunt membru PCR activ”.

   Odată prezentată poziția în legătură cu ”Partidul” și cu Securitatea, Bacalbașa trece la lupta împotriva dușmanului de clasă:”Am sesizat că doctor Popa Constantin are tendința de a ironiza relațiile noastre sociale și i-am atras atenția să înceteze întrucât riscă să depășească cadrul legal”. Din acest punct, anestezistul Bacalbașa începe să-și ”atingă” colegii de spital, personajul principal rămânând doctorul Popa, în cabinetul căruia se adunau ”partizanii” care se opuneau orânduirii comuniste: ”Recent, doctor V și doctor Popa făceau pariuri pe sticle de whisky în prezența doctor P care poate confirma că vor reuși să mă împiedice atât pe mine cât și pe soția mea sa mai calătorim. În repetate rânduri doctor H a calomniat privind evoluția unor bolnavi în special a celor ce dețineau funcții de conducere sau erau înrudiți cu astfel de persoane...”

   Delațiunile doctorului Bcalbașa sunt cuprinse în dosarul 55.639, volumul unu, înregistrat la Unitatea de Securitate 0931 Galați, medicul având numele de indicativ ”Popescu”, așa cum reiese din documentul eliberat de CNSAS.

   Nicolae Bacalbașa neagă colaborarea cu Securitatea și, în acest sens, flutură un document emis de CNSAS în 2008. Intrat în panică din cauza dovezilor care apar despre colaborarea sa cu Securitatea, Bacalbașa se lasă consiliat de deputatul-turnător Florin Pâslaru-Pintea, care îi estimează o pierdere de doar 4-5%, în viitoarea campanie electorală, din cauza delațiunilor la adresa colegilor din spital.

   Sorin Țiței

Vă prezentam documentul CNSAS: Delatorul Nicolae Bacalbașa era ”mulțumit de condițiile de viață și de muncă și membru PCR activ”

Delatorul Nicolae Bacalbașa era ”mulțumit de condițiile de viață și de muncă și membru PCR activ”

USL Galați are o problemă cu dosarul de turnător al candidatului Nicolae Bacalbașa

 USL Galați are o problemă cu dosarul de turnător al candidatului Nicolae Bacalbașa  Medicul Nicolae Bacalbașa și-a tratat colegii de breaslă, care mârâiau împotriva regimului comunist, cu iscusite turnătorii la Securitate. Turnătoriile anestezistului, membru PSD și candidat la președinția Consiliului Județului Galați din partea USL, cu nume de cod Popescu, erau așa de pretențios-docte, precum limbajul folosit de Bacalbașa în emisiunile televizate, că bieții securiști care îi citeau delațiunile erau loviți brusc de dureri de cap. Mizeriile vituperate de doctorul cu ”cotă de piață” de peste 60% la adresa unor colegi erau de cea mai joasă speță. Una dintre victimele sale a fost medicul Popa Constantin, de la Secția de ”arși”, al cărui frate fugise din țară înainte de 1989. După ce și-a consultat, la CNSAS, dosarul de urmărit, doctorul Popa a constatat că a fost turnat din greu de către colegul său Nicolae Bacalbașa. Victima a obținut și documente, în acest sens, pe care le-a arătat mai multor colegi. Unul dintre martori, medicul Cezar Irimia, ne-a declarat:”Eram cu mai mulți colegi și doctorul Popa ne-a arătat o hârtie din care reieșea că dr. Bacalbașa l-a turnat la Securitate. Popa avea un frate în Statele Unite și pe chestia asta i s-au făcut două dosare de urmărit. Unul dintre ele se baza pe declarațiile mizerabile ale lui Bacalbașa. Am insistat pe lângă colegul meu să-mi dea documentul, dar acesta a refuzat, motivând că a semnat un angajament în acest sens la CNSAS”.

   Surse din arcul politic gălățean afirmă că un dosar amplu cu turnătoriile medicului Nicolae Bacalbașa se află în posesia adversarilor USL, urmând ca documentele să fie făcute publice în campania electorală. Susținătorii unui adversar direct al turnătorului ”Popescu” au și făcut deja demersurile, la CNSAS, pentru a obține un certificat de colaborare cu Poliția politică, pe numele lui Nicolae Bacalbașa. Aceleași surse afirmă că dețin delațiuni de o virulență extremă ale lui Bacalbașa la adresa a cel puțin zece colegi de breaslă.

   Candidatul Nicolae Bacalbașa ”Popescu” a refuzat să răspundă la orice întrebare, motivând că vorbește cu presa doar la spital. În apărarea pesedistului-turnător a sărit purtătorul de cuvânt al partidului, Claudiu Brânzan:”Este exclus așa ceva. Acestea sunt doar tentative disperate ale adversarilor politici de a înscena ceva care să-i mai scadă din popularitate. Este o înscenare jalnică”.

   Odată cu știrile sângeroase livrate zilnic de Bacalbașa presei, acesta va trebui să explice, acum, reporterilor ahtiați după ”cuțite înfipte în spate cu tandrețe”, cum a stat cu delațiunile pe care doctorul le-a scris ”cu dragoste” despre colegii săi de breaslă. Asta pentru că legea îi permite să candideze, indiferent de verdictul CNSAS, și pentru că, între timp, Bacalbașa a devenit și el ziarist, la televiziunea unui alt turnător: Pâslaru-Pintea.

   Sorin Țiței

USL Galați are o problemă cu dosarul de turnător al candidatului Nicolae Bacalbașa

Băieții deștepți de la ”doi ș-un sfert” Galați vând ilegal petarde

 Băieții deștepți de la ”doi ș-un sfert” Galați vând ilegal petarde  Gama serviciilor ilegale pe care le prestează băieții de la ”doi ș-un sfert” Galați (Serviciul Intern de Protecție Informativă - SIPI) s-a diversificat, de la vânzarea de informații privind urmăriri penale (vezi cazul Paul Mogoș, publicat în urmă două luni), până la vânzarea explozibilului ”de uz casnic”.

   De câțiva ani, firma soției comisarului șef Adrian Amariței, ofițer cu funcție mare la SIPI Galați, vinde material pirotehnic periculos (petarde cu putere mare de explozie). Firma Penshurst Mara SRL, din Tecuci, înregistrată pe numele soției lui Amariței, Mirela, a vâdut tone de petarde în preajma sărbătorilor de iarnă, atunci când este sezonul lor, fără a înregistra fiscal veniturile. Comerțul cu petarde s-a făcut la vedere, în Piața centrală din Tecuci, acolo unde materialul pirotehnic, care depășește standardele de putere acceptate de lege, a fost vândut pe o tarabă (vezi foto). Afacerea la vedere a fost posibilă și din cauză că șeful Serviciului Arme și Muniții, din cadrul IJP Galați, comisarul Cristian Picioruș, prieten cu Amariței, a autorizat firma să vândă explozibilul.

   Comerțul cu explozibil a fost protejat și de Poliția și Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci. Două dosare penale pentru vânzare ilegală de explozibil, întocmite de trupele speciale ale Jandarmeriei Galați, au fost blocate de polițiștii și procurorii tecuceni, fiind, în final, soluționate cu NUP. Mai mult, accidentele provocate de petardele mult prea puternice au fost ascunse. Un incident, petrecut pe 23 decembrie 2011, atunci când un copil a fost accidentat de o petardă cumpărată de la firma lui Amariței, a fost ignorat de polițiștii anunțați prin 112. Părinții copilului au anunțat accidentul și au cerut ca Poliția să intervină pentru a stopa vânzarea petardelor. În loc să acționeze, polițistul de la capătul firului a încercat să le propună o întâlnire părinților copilului, pentru a aplana conflictul. Printre polițiștii tecuceni circulă legenda că unul dintre colegii lor, Mihai Caluian, avea misiunea de a proteja la fața locului afacerea familiei Amariței.

   Sorin Țiței

Băieții deștepți de la ”doi ș-un sfert” Galați vând ilegal petarde

Ex-prefectul Cosmin Păun a dat un tun imobiliar de 306 ha cu Arcada Company

 Ex-prefectul Cosmin Păun a dat un tun imobiliar de 306 ha cu Arcada Company  Legătura grupului infracțional Boldea cu firma de construcții Arcada Company are o explicație simplă. Arcada Company a pus mâna pe activele și pe terenul ce au aparținut Seromgal (serele Galațiului), dar și pe 54 ha din terenul aparținând comunei Vânători, prin intermediul Auricăi Luchiniuc și cu semnătura prefectului Cosmin Păun. Cum actele au fost fabricate de Aurica Luchiniuc, membră a grupului infracțional al avocatului Mihail Boldea, este posibil ca beneficiarul, Arcada, să fi omis să împartă prada și de aici procesul prin care firmei de construcții i se cerea un milion de euro. Suma a fost motivată ca fiind consultanță acordată firmei Arcada de către Bogdan Boza, alt membru al grupului infracțional din jurul avocatului Boldea. Cele 54 ha, care aparțin comunei Vânători și urmau să fie retrocedate unor foști proprietari din comună, au fost cedate, cu acordul primăriței Sicuța Murgu, cu dedicație specială pentru prefectul Cosmin Păun.

 

   Seromgal a fost luată după modelul Aviasan

   Tunul imobiliar al secolului la Galați are la bază firma falimentară Seromgal (fostele sere ale Galațiului ajunse acum în paragină), dar care deține o ”comoară” imobiliară: cele 251 hectare de teren intravilan cu o valoare de piață care bate spre 200 milioane euro. După modelul Aviasan, mai întâi au fost achiziționate activele firmei aflate în faliment. Rolul principal în acține l-a avut firma brăileană Agrinova, care a fost paravan pentru Arcada Company. Cu toate că Direcția Generală a Finanțelor Publice Galați s-a opus vânzării activelor Seromgal către Agrinova, cu prețul ridicol de două miliarde de lei vechi, pentru că exista și o ofertă de opt miliarde, din partea lui Leonte Axinte, justiția locală a tranșat în favoarea brăilenilor. Curtea de Apel Galați, printr-un coplet de judecată condus de magistratul Alexandrina Zaharia, a hotărât, prin Decizia nr.310/25.05.2009, casarea unei hotărâri a Tribunalului și a permis, astfel, firmei Agrinova să intre în posesia activelor, cu drept de preemțiune pentru cele 251 ha ale Seromgal. Din acel moment, începe bătălia pentru pământul care a ajuns la Arcada pentru un preț ridicol, de doar 20 de miliarde de lei vechi, prin intermediul firmei agricole brăilene. În acest scop au fost achiziționate, la prețuri subevaluate, drepturi de reconstituire de la mai multe persoane care au deținut terenuri în comune din județul Galați: Vânători, Vârlezi, Smârdan, Piscu, Liești s.a. Un oarecare Constatinovici Constantin, din București, cedează 50 ha pentru suma ridicolă de 860 lei, după cum reiese din documentele depuse la Comisia Județeană de Fond Funciar Galați.

 

   Prefectul Păun și-a tras 54 ha la Vânători

 Ex-prefectul Cosmin Păun a dat un tun imobiliar de 306 ha cu Arcada Company  Profitând de faptul că trebuie să semneze, împreună cu Aurica Luchiniuc, ditamai tunul imobiliar de 251 ha de la Seromgal, prefectul de atunci, Cosmin Păun, care era și șeful Comisiei Județene de Fond Funciar, și-a băgat și el la pachet 54 ha din patrimoniul comunei Vânători. Astfel, dosarul cu tunul imobiliar al secolului la Galați s-a rotunjit la 306 ha. De această dată, primărița comunei Vânători, Sicuța Murgu, nu a mai ripostat, ca în cazul Aviasan. Nu a contat că terenul era lotizat și urma să fie retrocedat în baza legilor fondului funciar. După tunul dat cu Arcada Company, Cosmin Păun și-a luat tălpășița din Galați. El s-a mutat la Brașov, după ce nu a mai fost prefect, acolo unde și-a cumpărat o vilă pe măsura tunurilor trase în Galați. Drept bonus, Cosmin Păun a mai primit și o funcție la vârf în UNPR, partid în care a eșuat după ce a părăsit Galațiul.

   Sorin Țiței

Ex-prefectul Cosmin Păun a dat un tun imobiliar de 306 ha cu Arcada Company

Boldea și Durbacă au agresat-o fizic pe primărița de la Vânători pentru terenul Aviasan

 Boldea și Durbacă au agresat-o fizic pe primărița de la Vânători pentru terenul Aviasan  Terenul pe care s-a aflat pista de aterizare a bazei aeriene Pegasus, cunoscută sub numele de Aviasan, în suprafață de 39,61 ha și cu o valoare de piață de peste 20 milioane euro, a fost disputat aprig de grupul infracțional Boldea și de primărița comunei Vânători. Totul a culminat cu o scenă desprinsă parcă din filmele cu mafioți, petrecută în vara anului 2007, atunci când un comado a descins în biroul primăriței Sicuța Murgu. Eugen Durbacă, președinte al Consiliului Județului Galați în acel moment, însoțit de avocatul Mihail Boldea și de Valentina Cojocaru, acționar al Fitocom Serv (firma care revendica terenul), au intrat în biroul primăriței, au agresat-o fizic și au amenințat-o cu pușcăria, asta pentru a debloca situația celor 39,61 ha ce fuseseră deja vândute unor persoane. Boldea, împins de la spate de Durbacă, i-a băgat mâna în gât primăriței și a ”ciufulit-o” atât cât să o sperie și să o determine să nu ridice pretenții asupra terenului aflat în dispută. Faza a fost ”imortalizată” de ancheta penală desfășurată la acea dată și care s-a volatilizat după ce Boldea&Durbacă au pus mâna pe terenul Aviasan.

 

   Sicuța Murgu a fost urmărită penal până a cedat terenul

Boldea și Durbacă au agresat-o fizic pe primărița de la Vânători pentru terenul Aviasan   Istoria furtului terenului pe care s-a aflat pista Aviasan începe în 2005, după ce activele bazei aeriene fuseseră deja luate de firma Fitoplant SRL. Mai rămăsese terenul care se afla în folosința Ministerului Transporturilor și în proprietatea Administrației Domeniilor Statului. Grupul infracțional Boldea deja ”lucrase” actele pentru ca terenul să ajungă în proprietatea firmei Fitocom Serv, urmașa lui Fitoplant, în care acționari erau: Mircea Marosy – ginerele lui Eugen Durbacă, Matei Oprea – fratele șefului Registrului Comerțului Galați, și Valentina Cojocaru.

   Adeverința nr.4049, eliberată de primarul comunei Vânători în 28 iulie 2007, semnată de Sicuța Murgu, atesta faptul că Fitocom Serv avea terenul ”în folosință”. Mai era menționat și faptul că ”terenul nu a fost revendicat conform Legii 10/2001”. Bazat pe acest act, grupul infracțional dirijat de avocatul Mihail Boldea pune mâna, prin falsuri, pe pista Aviasan, apoi lotizează și vinde terenul unor cumpărători considerați ”de bună credință”.

   După ce a realizat ce afacere a pierdut, primărița Sicuța Murgu ”s-a răsucit” și a cerut ca terenul să intre în patrimoniul Consiliului Local Vânători. Cum asta dădea peste mână grupului infracțional coordonat de Boldea, băieții ( Eugen Durbacă, ginerele său Marosy, Mihail Boldea) au ieșit la atac pe două direcții: intimidare fizică și plângeri penale. Folosindu-se de influența lui Costache Roșca Caloinescu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați în acea perioadă, avocatul Boldea a bombardat-o cu plângeri penale pe primărița Murgu. Totul a culminat cu rezoluția de începere a urmăririi penale împotriva Sicuței Murgu, pentru abuz în servicu contra intereselor persoanei, fals intelectual și uz de fals, rezoluție semnată de inspectorul Leonte Doru, din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor – IPJ Galați. Urmărirea penală împotriva Sicuța Murgu nu s-a mai desfășurat niciodată, pentru că ”argumentele” comando-ului descins în biroul primăriței, format din Eugen Durbacă, Mihail Boldea și Valentina Cojocaru, au fost mult mai puternice și au determinat-o pe opozantă să renunțe la ideea de a pune mâna pe terenul Aviasan.

   Sorin Țiței

Boldea și Durbacă au agresat-o fizic pe primărița de la Vânători pentru terenul Aviasan

Caşcavalul de la deszăpezire a stârnit un adevărat scandal între conducerea CJ şi PSD-iştii de la Drumuri şi Poduri

Caşcavalul de la deszăpezire a stârnit un adevărat scandal între conducerea CJ şi PSD-iştii de la Drumuri şi Poduri   Zeci de mii de gălăţeni, care locuiesc în mediul rural, riscă să rămână izolaţi, după ce societatea Drumuri şi Poduri, condusă de PSD-istul tecucean Luciano Tudor (al cărui nume apare într-un scandal legat de rambursări ilegale de TVA), a declanşat un adevărat război împotriva conducerii Consiliului Judeţului Galaţi. Motivul disputei dintre cele două entităţi este generat de fondurile alocate de CJ pentru deszăpezirea judeţului și este pigmentat cu disputa politică dintre USL şi preşedintele CJ, Eugen Chebac.

 

   Tupeu de director: Luciano Tudor vrea bani şi pentru utilajele de la fier vechi
   Social-democratul Luciano Tudor, directorul societăţii Drumuri şi Poduri, din subordinea Consiliului Judeţului Galaţi, a făcut mai multe adrese către Prefectură, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi către Poliţie, nemulţumit de faptul că CJ a refuzat să îi achite, pentru luna ianuarie, întreaga sumă pe care acesta a solicitat-o. Este vorba despre 2,6 miliarde de lei vechi, bani care, potrivit lui Luciano Tudor, printre altele, reprezintă lucrărilor efectuate de societate, dar şi combustibilul consumat de utilajele de deszăpezire. „Noi am făcut aceste adrese, pentru că nu ni s-au decontat toţi banii pe ianuarie, când am avut un consum mai mare. Există riscul să rămânem fără fonduri. Era normal să atenţionăm autorităţile. Brăila are alocaţi 25 de miliarde de lei vechi pentru deszăpezire şi are drumuri mai puţine, în timp ce Galaţiul are alocate doar 11 miliarde de lei – o sumă foarte modestă”, ne-a declarat directorul societăţii Drumuri şi Poduri. Întrebat câte utilaje acţionau astăzi în judeţ pentru deszăpezire, social-democratul a precizat că 25, dintre care nu mai puţin de şase autofreze.
   Conducerea Consiliului Judeţului, prin vocea directorului Petru Tudorache, susţine, însă, că suma de bani pe care Luciano Tudor a solicitat-o este nejustificată şi îl acuză pe PSD-ist de tentativă de înşelăciune. „Situaţiile de plată confirmate pe ianuarie au fost în funcţie de prestaţii. Ca să nu mai spun că am asistat la o tentativă de fraudă, în condiţiile în care au fost solicitaţi bani şi pentru utilaje fictive. Am acţionat perfect legal, conform contractului încheiat cu societatea. Probabil că domnilor de la această societate nu le mai iese acum socoteala şi dau vina pe noi. Le-au fost decontaţi 1,885 de miliarde de lei”, ne-a spus Petru Tudorache, director tehnic în cadrul Consiliului Judeţului Galaţi.
În replică la afirmaţia lui Luciano Tudor, potrivit căreia societatea deszăpezea, astăzi, judeţul cu 25 de utilaje, conducerea CJ susţine că aceasta este una mincinoasă, în condiţiile în care doar două, din cele şase autofreze de care SC Drumuri şi Poduri dispune, sunt funcţionale. „Este o minciună. Sunt sub 10 utilaje de deszăpezire în judeţ, iar din cele şase autofreze, doar două sunt funcţionale. Domnul Tudor pune la socoteală şi utilajele dezafectate, că doar şi pentru alea a cerut bani. Nu putem să îi dăm bani după cum vrea el”, a mai spus Petru Tudorache.

  

   Circul se mută în instanţă
   Scandalul monstru izbucnit între directorul SC Drumuri şi Poduri şi conducerea CJ, pe fondul ciolanului, se mută, la sfârşitul aceste săptămâni, în instanţă. Petru Tudorache a precizat că il va da în judecată pe Luciano Tudor pentru calomnie, în condiţiile în care cel din urmă l-a numit infractor, în sesizările depuse la Prefectură şi Consiliul Judeţului. „Am vorbit deja cu avocatul în acest sens. Domnului Tudor nu îi convine că merg în teritoriu, unde i-am găsit oameni dormind sau pe alţii care nici măcar nu ieşiseră din curte pentru deszăpezire. Noi ne asumăm răspunderea pentru banii pe care i-am dat. În proces, îi voi avea martori şi pe angajaţii Consiliului Judeţului, din compartimentul de specialitate, pe care i-a înjurat şi i-a ameninţat că va veni USL-ul la putere şi îi va da pe toţi afară”, ne-a declarat Petru Tudorache. Luciano Tudor susţine, însă, că nu l-a numit pe directorul CJ infractor, ci doar a precizat că „acest comportament de tip infractor ne poate cauza prejudicii. Dacă el se simte infractor, e treaba lui”.

 

   Luciano Tudor minte
   Directorul tehnic al Consiliului Judeţului ne-a pus la dispoziţie un mesaj de pe telefonul său mobil, expediat chiar de către directorul SC Drumuri şi Poduri, Luciano Tudor. Sms-ul primit de la PSD-istul tecucean confirmă faptul că Luciano Tudor ne-a minţit cu bunăştiinţă: „Începând de astăzi, 4.02.2012, ora 17.00, datorită lipsei de carburanţi cauzată de neplata integrală a lucrărilor de deszăpezire din luna ianuarie din cauza ing. Tudorache Petru, vom înceta activitatea de deszăpezire în tot judeţul Galaţi. Întreaga răspundere pentru această situaţie revine acestui infractor numit Tudorache Petru”.

   Corina Dobre

Caşcavalul de la deszăpezire a stârnit un adevărat scandal între conducerea CJ şi PSD-iştii de la Drumuri şi Poduri

Paul Mogoș - ofițer corupt de la ”doi ș-un sfert” Galați, se vrea ”reeducat” la SPP

Paul Mogoș - ofițer corupt de la ”doi ș-un sfert” Galați, se vrea ”reeducat” la SPP   Ofițerul de polițe Paul Mogoș, lucrător, până la începutul lunii în curs, la Direcția Generală de Informații și Protecție Internă (DGIPI) Galați, fostul ”doi ș-un sfert”, a fost descoperit că este implicat într-o rețea care elibera carnete de conducere pe bandă rulantă, la Tecuci. Direcția Generală Anticorupție (DGA) Galați, împreună cu DGIPI, au investigat, de curând, un caz de luare de mită și trafic de influență, care ar fi trebuit să ducă la ofițeri de Circulație, din Tecuci, personaje ce favorizau, contra cost, obținerea lejeră a permiselor de conducere. După cum rezultă din comunicatul DGA Galați, transmis pe 10 ianuarie, ”au prins în flagrant un cetăţean care a pretins şi primit 750 euro de la o persoană, pentru a facilita promovarea examenului de obţinere a permisului de conducere”. Omul a fost prins în timp ce lua o tranșă de bani din suma pretinsă de la cel interesat de carnetul de conducere. În toată ecuația nu apare niciun ofițer de rutieră, la care ar fi trebuit să ajungă șpaga, și asta pentru că omul ”serviciilor”, Paul Mogoș, a dat alarma în rândul celor de la Circulație. Mogoș a anuțat ”pionul” final să nu se apropie de șpagă și, astfel, colegii de la DGA s-au ales doar cu un intermediar al mitei. În loc să fie ”agățat”, Paul Mogoș a fost sfătuit părintește, de șefii săi, să părăsească discret DGIPI.
   Surse din cadrul poliției gălățene ne-au confirmat faptul că ofițerul corupt Paul Mogoș va fi recuperat de Serviciul de Pază și Protecție (SPP). Astfel, Mogoș va putea să traficheze informații direct din preajma președintelui și a premierului.
   De altfel, Paul Mogoș și-a mai ”ridicat poalele în cap” în urmă cu câteva luni, atunci când, împreună cu colegii săi Paul Gigi și Teo Paraschiv, beți rangă în timpul programului, au produs un scandal monstru într-o stație de autobuz din Galați. Chiar dacă oamenii agresați de polițiștii beți au cerut ajutor la 112, nici unul dintre cei trei ofițeri DGIPI nu a primit măcar o sancțiune.
   Sorin Țiței

Paul Mogoș - ofițer corupt de la ”doi ș-un sfert” Galați, se vrea ”reeducat” la SPP

Procurorul şef al DNA Galaţi, Gheorghe Ivan, este penal pe motiv de apartament social

Procurorul şef al DNA Galaţi, Gheorghe Ivan, este penal pe motiv de apartament social   După modelul a zeci de judecători, procurori şi poliţişti gălăţeni, şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie - secţia locală, Gheorghe Ivan, este posesorul ilegal al unui apartament social, aflat pe Şoseaua Buzăului, la Brăila. Locuinţa a fost primită împotriva legii de către procurorul Ivan de la Consiliul Local Brăila, în iunie 1999. Până la acea dată, magistratul Gheorghe Ivan mai fusese împroprietărit cu un apartament, în Galaţi. Locuinţa socială a fost primită de la Primăria Galaţi, pe 25 aprilie 1990, şi se afla pe Strada Victor Vâlcovschi (Macaralelor), la numărul 6, bloc J6, apartament 45.
 În anul 1992, pe 18 august, procurorul Ivan, care funcţiona la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, a cumpărat apartamentul de la Loconfort, prin contractul cu numărul 5.268, din acelaşi an.

 

   Anticoruptul Ivan obţine ilegal locuinţă socială la Brăila

   Plictisit de naveta la Târgu Bujor, Gheorghe Ivan şi-a vândut apartamentul din Galaţi, în 1999, şi şi-a găsit post de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila. Deşi încă proprietar al unui apartament în Galaţi, Ivan cere şi obţine o locuinţă socială de la Consiliul Local Brăila. Primeşte un apartament mare, amplasat la etajul 1, într-un bloc construit la începutul anilor 1990, pe Şoseaua Buzăului. Prin această tranzacţie, anticoruptul a încălcat flagrant Legea locuinţei (L114, articol 48). Magistratul nu era un caz social şi era încă deţinătorul unui apartament, care fusese primit tot din fondul locativ de stat. Gheorghe Ivan nu a recunoscut, în primă fază, faptul că deţine un apartament social la Brăila. El s-a plâns că, de când a devenit procuror şef al DNA Galaţi, face naveta, zilnic, în oraşul vecin şi că locuieşte la soacra sa, unde creşte raţe şi gâşte. În ultimă instanţă, atunci când a conştientizat că avem informaţii despre locuinţa socială pe care o deţine, procurorul a recunoscut că deţine un apartament, dar, afirmă el, cu statut de locuinţă de serviciu. “Întâmplarea” a făcut ca şeful DNA să aibă chiar în faţa sa, pe birou, extrase din legislaţia care i-ar fi permis să deţină un apartament de serviciu. Mai mult, apartamentul botezat de Ivan ca fiind de serviciu, a suferit o extindere importantă, pentru care nu ar fi primit autorizare decât în situaţia în care ar urma să fie cumpărat sau este în curs de cumpărare.
   După ce s-a văzut cu locuinţă la Brăila, la o lună, Ivan şi-a tras nişte bani buni din vânzarea apartamentului din Galaţi. Procurorul a găsit un Vasilică, Cornel Vasilică, pe care l-a împroprietărit cu apartamentul din Galaţi, prin contractul de vânzare-cumpărare numărul 1.814, din 19 iulie 1999.

 

   “Săracul” Ivan mai are un apartament în Bucureşti şi dosar penal la şeful său

   Procurorul şef al DNA Galaţi mai este fericitul posesor al unui apartament, în Bucureşti, care apare în declaraţia sa de avere. Despre acesta, magistratul afirmă că a fost forţat să-l cumpere pentru cele patru fete ale sale, trei fiind studente în Capitală. Grijuliu, “săracul” Ivan a trecut în declaraţia de avere împrumuturi de la rude, bani în baza cărora a achiziţionat locuinţa din Bucureşti. Motivul, afirmă procurorul, chiria pentru fetele studente ar fi împovărat mai mult bugetul familiei decât cumpărarea casei.
   Procurorul Gheorghe Ivan, care s-a făcut afirmat, cu ani în urmă, printr-o gafă de proporţii, atunci când a arestat un cetăţean oarecare în locul directorului Petrom, doar pentru că avea acelaşi nume, s-a ales acum cu un dosar penal. Ancheta penală se referă tocmai la modul ilegal prin care procurorul Ivan a obţinut o locuinţă socială la Brăila. Culmea ironiei, dosarul a ajuns la şeful său, Daniel Morar – procuror şef al DNA, care l-a făcut uitat într-un sertar.

   Sorin Ţiţei

Procurorul şef al DNA Galaţi, Gheorghe Ivan, este penal pe motiv de apartament social

Additional information