Dezindustrializarea Galațiului: Lupu Cicerone a înghițit Vinificație și Băuturi

   Dizolvarea cu lichidare (radiere) a fostei Vinificație și Băuturi SA Galați, din data de 9 februarie a acestui an, nu poate suprinde pe nimeni. Cunoscătorii (și nu cei de vinuri) ar putea fi suprinși, eventual, de ce a durat așa de mult.

   Fosta Vinalcool, IVBA sau IVV, cum s-a numit pe vremuri, a cunoscut și zile mai bune, dar acestea datează de acum mai bine de un deceniu.

   Altfel, trebuie amintit că, la sfârșitul anului 1990, guvernul Petre Roman reorganizează unitatea comunistă sub ultima denumire cunoscută, cea de Vinificație și Băuturi SA, cu obiect de activitate "asigurarea materiei prime, vinificare, fabricare rachiuri, îmbutelierea şi comercializarea vinului, produselor pe bază de vin, rachiurilor şi altor băuturi" și cu un capital social de 510.193 lei (din acest punct de vedere în top 5 la nivel național). Premise de dezvoltare existau așadar, însă ca și acum interferențele politice s-au dovedit a fi malefice.

   Cu sprijinul fostului senator PSDR Ilie Plătică-Vidovici, echipa Cicerone Lupu-Petrică Bratu preia frâiele marii întreprinderi de vinificație pe care au stors-o ca la teasc, cu fostul (pe atunci) inspector fiscal Lupu în prim-plan.

   După ce se regăsește într-un scandal de la finele anilor '90, legat de un control al Gărzii Financiare privind un fals export de 500.000 litri alcool rafinat în Republica Moldova, firma intră și în vizorul fiscului gălățean. Controalele de fond ale instituției la Vinificație și Băuturi SA stabilesc un prejudiciu la bugetul de stat ce depășea la acea dată (anii 2002-2003) suma de 5,2 milioane de lei noi.

   În fapt, înstrăinarea activelor companiei era la ordinea zilei. Activele de prin tot județul (fabrica de oțet Iacomi, cea de la Tg. Bujor, UV Priponești, CV Negrilești, CV Cerțești și chiar fabrica de coniac de pe str. N. Bălcescu din Galați) au dispărut din patrimoniul firmei pe prețuri ridicole, în ciuda unor hotărâri contrarii ale AGA. Între timp, indicatorii economico-financiari din bilanțuri sunt în prăbușire. Dacă în 1999, fosta SCVB realiza o cifră de afaceri de peste 5,13 milioane lei, cu un număr de 305 salariați, după doar cinci ani mai deține doar 8 salariați cu care raportează o cifră de afaceri de cca 248 mii lei.

   Decăderea marii unități de vinificație este însă în folosul lui Lupu Cicerone și apropiaților săi. Deținători acum direct, prin rude, sau prin interpuși ai activelor (cu mențiunea că fabrica de oțet de la Tg. Bujor funcționează și acum în condiții de profitabilitate, probând previziunile de activ deosebit de rentabil) aceștia primesc și un cec în alb din partea unui oarecare procuror Popescu din Vrancea, sub formă de NUP.

   Din această postură reconfortantă, Cicerone Lupu revine într-un scurt intermezzo la șefia controlului fiscal județean, unde este preocupat de o returnare de TVA către firma unui nepot, fapt relatat de cotidianul nostru în toamna anului 2012. Mazilit ulterior, el "eșuează" în funcția de comisar-șef regional al Protecției Consumatorului și candidează fără succes, în primăvara acestui an, pentru șefia Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Tg. Bujor. De unde și concluzia că pentru unele canide mari, nu pentru vulpi, strugurii nu au fost nicicând acri.

   George Marinescu