Cultura Invatamant

Teatrul de păpuşi se îndreaptă către zona interactivă

Teatrul de păpuşi se îndreaptă către zona interactivă   Daniel Stanciu este actor de teatru și film, profesor la UNATC, dar şi regizor de teatru de animaţie recunoscut la nivel naţional.

R.: Ce părere aveţi despre faptul că Primăria, prin consilierii locali, a hotărât ridicarea personalităţii juridice a Teatrului Gulliver, pe fondul restructurărilor?

D.S.: Nu vreau să creez dispute pe tema asta, dar în opinia mea este o eroare. Şi nu Primăria cred că a luat-o. Dacă ţin bine minte, cred că Guvernul a făcut lucrul ăsta. Dar nu a fost o decizie corectă. Teatrul pentru copii „Gulliver” este o instituţie destinată copiilor, era o instituţie dedicată copiilor cu un profil de activitate, cu un management, cu tot ce trebuia. Aici (Teatrul Dramatic „Fani Tardini”) am câştigat un spaţiu mult mai civilizat decât cealaltă sală. E adevărat, este mult mai bine, dar câteodată cred că este puţin prea mare scena pentru păpuşi. Noi putem adapta păpuşile şi la scena asta, nu asta ar fi o problemă, problema principală este că teatrul din Galaţi are nevoie de o clădire a teatrului pentru copii.

R.: Cum realizaţi că un spectacol este reuşit?

D.S.: Stau la ieşirea din sală şi mă uit puţin la expresia feţelor. Atunci îmi dau seama dacă a fost bun sau nu, dar văd şi reacţiile copiilor.

R.: Către ce se îndreaptă teatrul de păpuşi?

D.S.: Cred că zona interactivă este puţin mai în atenţia publicului, în sensul că, aşa cum aţi văzut, reacţiile copiilor au fost foarte bune, în opinia mea. Au răspuns aşteptărilor mele şi au permanenta dorinţă de a se implica în spectacol.

R.: Interacţionează mai bine copiii de acum faţă de cei de acum 10-20 de ani?

D.S.: Da. Sunt mult mai energici decât cei de acum 10-20 de ani. Reacţiile unui copil în vârstă de trei ani şi jumătate de acum sunt similare cu reacţiile pe care le avea atunci un copil de cinci ani sau, dacă vreţi, reacţiile unui copil de 10 ani, de atunci, sunt similare cu reaţiile unui copil de opt ani, de acum. Este o diferenţă de inteligenţă, perspicacitate. Se vede faptul că societatea a evoluat, că au apărut calculatoarele în viaţa noastră, viteza informaţiei a crescut.

R.: Cât de deschişi sunt părinţii către teatrul de păpuşi?

D.S.: Au devenit din ce în ce mai exigenţi. Sunt tot felul de recomandări, dar nu putem să ne plasăm sub cenzura publicului. Noi facem aşa cum credem noi că trebuie, ţinem cont şi de ce spun ei, în măsura în care au dreptate, şi în măsura în care lucrurile sunt corecte.

R.: Aţi spus în conferinţa de presă că întotdeauna vă gândiţi spectacolul astfel încât să nu se plictisească nici părintele.

D.S.: Da, pentru că orice copil vine însoţit de părinte. Şi părintele trebuie să se bucure. Vreau să îl fac să uite că a venit cu copilul şi să îl duc în vârsta copilăriei.

R.: Cum faceţi asta?

D.S.: Cu magia scenei, conducând centrul de atenţie, ca la magie. Îl scoţi din lumea reală şi îl duci în lumea imaginară. Dacă reuşesc să fac asta şi cu cel adult, atunci e foarte bine.

R.: Despre relaţia cu maestrul Cristian Pepino?

D.S.: Domnul Pepino este maestrul meu, este şi va fi pentru totdeauna maestrul meu. Suntem colegi la catedra de artă a actorului mânuitor de păpuşi marionete, la master, la Facultatea de Teatru. Asta după ce mi-a fost profesor în urmă cu 20 de ani şi lucrul ăsta mă onorează, este o întâlnire fericită în cariera mea.

R.: Teatru de păpuşi sau film?

D.S.: Prefer orice întâlnire artistică cu teatrul sau filmul care mi se oferă şi pe care o consider acceptabilă din punctul de vedere al scenariului.

R.: De care dintre ele vă simţiţi mai apropiat?

D.S.: Ar trebui să spun totuşi că teatrul pentru copii e în inima mea şi reprezintă principala preocupare.

R.: Colaboraţi de 12-15 ani cu Teatrul „Gulliver”. Ce vă face să continuaţi această colaborare?

D.S.: Proiectele reuşite sunt, în primul rând, un argument, dar şi trupa de actori talentaţi. Avem de învăţat unii de la alţii foarte mult.

    Maria Simionescu

Teatrul de păpuşi se îndreaptă către zona interactivă

Premiere absolute şi invitaţi de marcă la Festivalul Internaţional „Nae Leonard”

Premiere absolute şi invitaţi de marcă la Festivalul Internaţional „Nae Leonard”   Ediţia a IX-a a Festivalului Muzical Internaţional „Nae Leonard”, care se desfăşoară în perioada 24 mai - 3 iunie, aduce la Galaţi artişti consacraţi internaţional. Preşedintele Festivalului va fi soprana Leontina Văduva, iar pe scena Muzicalului gălăţean vor urca solişti ai teatrului liric vienez: soprana Catarina Coresi Lal, baritonul Krum Galabov, tenorul Hector Lopez şi basul Theodore Coresi. În cadrul Festivalului nu vor lipsi nici experimentele şi premierele absolute. Pe 27 mai, Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess”, din cadrul Operei Naţionale din Bucureşti, va asigura un spectacol nou în peisajul artistic est-european actual, cu opera „La colombe” a lui Charles Gounod, dar şi o premieră absolută, „Eva”, semnată de compozitorul contemporan Dan Dediu. „Este necesar să avem acest Festival pentru că este o tradiţie pentru Galaţi şi pentru Teatrul nostru. Era păcat să nu o continuăm, pentru că, ştiu din experienţă, orice tradiţie întreruptă la un moment dat se pierde şi reînceputul unei tradiţii este destul de complicat”, a explicat directorul interimar al Teatrului Muzical, Teodor Niţă. În cadrul Festivalului, potrivit dirijorului Eugen Dan Drăgoi, vor mai avea loc şi o gală extraordinară de balet, cu participarea prim-balerinilor şi soliştilor Operei Naţionale din Bucureşti şi a prim-solistului Teatrului Naţional de Operetă „Ioan Dacian”, Traian Vlaş, şi, nu în ultimul rând, un concert coral, spectacol de caritate, susţinut de corurile Allegria şi Camerata Juventus. Contactat telefonic în timpul conferinţei de presă, preşedintele Festivalului, Leontina Văduva, a declarat: „Sunt măgulită de rolul pe care mi-l acordaţi şi voi veni cu mare plăcere”.

   Preţul biletelor este cuprins între 10,8 lei şi 43,2 lei, iar un abonament pe durata întreg Festivalului ajunge la 183,6 lei. De asemenea, pensionarii, elevii şi studenţii, în limita a 85 de locuri, pot avea un abonament la preţul de 97,2 lei.

   Maria Simionescu

Premiere absolute şi invitaţi de marcă la Festivalul Internaţional „Nae Leonard”

Vernisaj, târg handmade şi stand de suveniruri la Muzeul de Artă Vizualã

Vernisaj, târg handmade şi stand de suveniruri la Muzeul de Artă Vizualã   Muzeul de Artă Vizuală organizeazã, vineri 18 mai, de Ziua Internaţională a Muzeelor, un târg de cadouri şi obiecte lucrate manual („Handmade by me”), dar şi vernisajul expoziţiei de pictură-sculptură-instalaţie „Muzeografi-plasticieni”. Târgul se va desfăşura în curtea Muzeului, între orele 10.00 şi 17.00, iar vernisajul va alea loc la ora 12. Vor expune, în cadrul expoziţiei, artiştii Anca Tofan, Mihaela Lefterache, Mariana Cocoş, Gheorghe Andreescu, Alexandru Pamfil, Liviu Adrian Sandu, Gheorghe Miron şi Eduard Constandache, toţi cei opt artişti făcând parte din colectivul Muzeului de Artă Vizuală. Potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al muzeului, Simona Biriş, tot vineri va fi inaugurat şi noul stand cu suveniruri al muzeului. Vizitatorii vor putea să achiziţioneze diferite obiecte (oglinzi de poşetã, portcarduri, semne de carte, magneţi, suporturi de pahare, căni, etc), imprimate cu reproduceri după lucrări din patrimoniul muzeului.

   De asemenea, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi îşi deschide porţile, sâmbătă, 19 mai, între orele 17.00-01.00, pentru a sărbători Noaptea Muzeelor. Sâmbătă, la ora 19.00, va debuta ediţia a doua a proiectului „British Documentary”, iniţiat de British Council Romania, în cadrul programului „New Work- New Audiences”. Proiectul urmăreşte familiarizarea publicului român cu cele mai bune documentare britanice contemporane, premiate la Festivalul Grierson, din Marea Britanie, şi nu numai. În Noaptea Muzeelor vor fi difuzate trei documentare, proiecţiile continuând ulterior în fiecare joi, de la 18.30, până pe 5 iulie inclusiv.

   M.S.

Vernisaj, târg handmade şi stand de suveniruri la Muzeul de Artă Vizualã

Sâmbătă noaptea, gălăţenii au liber să viziteze Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii

 Sâmbătă noaptea, gălăţenii au liber să viziteze Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii  În noaptea de 19 spre 20 mai, Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi va marca, alături de mai multe instituţii de cultură din România şi Europa, acţiunea intitulată sugestiv „Noaptea Muzeelor”, manifestare al cărei scop este acela de a încuraja publicul larg, în special tinerii, să descopere colecţiile muzeelor în atmosfera nopţii. "Noaptea muzeelor" a fost iniţiată în 2005, la propunerea lui Donnedieu de Vabres, atunci ministru al Culturii şi Comunicării din Franţa, cu scopul de a atrage spre instituţiile muzeale un public cât mai numeros. ”Noaptea Muzeelor este o manifestare internaţională prin care publicul larg are posibilitatea să viziteze muzeele într-un mod inedit – noaptea. Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, alături de Consiliul Judeţului Galaţi, va participa la această iniţiativă europeană având un program special pentru această acţiune: muzeul va fi deschis până la ora 01.00 noaptea, iar intrarea, începând cu ora 18.00 a zilei de 19 mai, va fi gratuită pentru toţi vizitatorii”, a declarat documentaristul Florin Matei, purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii. Gălăţenii, şi nu numai, amatori de cultură şi ştiinţă, pot redescoperi la muzeul gălăţean, în Noaptea Muzeelor, expoziţiile „Viaţa în pădure”, „Artizanii naturii” şi „Diversitatea mineralelor”. De asemenea, Acvariul instituţiei îi aşteaptă pe toţi vizitatorii să pătrundă în minunata lume a peştilor, în acest an publicul având ocazia să viziteze şi spaţiul tehnologic al acvariilor. Astfel, se va intra în contact cu zona de „culise” a acvariilor, ea însăşi o expoziţie prin dotări şi destinaţie. Vizitatorii vor putea afla răspunsuri şi detalii, într-un dialog direct cu specialiştii muzeului, despre tehnica, procedeele şi metodele acvaristice prin care se asigură desfăşurarea complexităţii inter-relaţiilor dintre vieţuitoare şi mediul lor de viaţă. În acest an, ca şi noutate, la Noaptea Muzeelor specialiştii de la Acvariu au pregătit pentru public microexpoziţia „Peşti cartilaginoşi actuali – rechini, pisici şi vulpi de mare”, care va pune în valoare colecţia ştiinţifică de ihtiologie a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. „Observatorul astronomic îi aşteaptă pe iubitorii de astronomie să vadă expoziţia permanentă „Descoperă singur Universul”, expoziţia permanentă „Sistemul solar” şi fotoexpoziţia „O scurtă incursiune prin Univers”. Terasa de observaţii astronomice este pregătită cu toate instrumentele de noapte pentru toţii „vânătorii de stele”. Proiecţia multimedia „Două bucăţele de sticlă”, de la Planetariu, îi va încânta cu siguranţă pe mulţi dintre „devoratorii de muzee”. În sala de programe educative şi activităţi interactive vor fi transmise imagini cu Luna în direct de la telescopul principal al Observatorului Astronomic, pe un ecran-plasmă de diagonală mare”, a mai spus Florin Matei.

   Intrararea publicului la muzeu în „Noaptea Muzeelor” se va face doar pe poarta dinspre punctul de trecere BAC, în intervalul 18.00 – 01.00. Gratuitatea de vizitare se aplică doar la expoziţiile proprii ale muzeului.

   C.D.

Sâmbătă noaptea, gălăţenii au liber să viziteze Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii

Două feţe ale caricaturii la Galaţi: de la ”Broderii de Bruges” la satira cu accente groteşti

Două feţe ale caricaturii la Galaţi: de la ”Broderii de Bruges” la satira cu accente groteşti    Pentru că arta costă, dar se descurcă, miercuri, 9 aprilie, artiştii plastici Nicolae Einhorn şi Florian Doru  Crihană s-au unit şi întâlnit în aceeaşi expoziţie de caricatură, la Galeriile „Nicolae Mantu”. Expoziţia de caricatură intitulată "Umor cum-se-cade" a alăturat doi artişti „care nu au nimic în comun stilistic, dar care privesc lumea sub aceeaşi zodie a umorului”, după cum spune criticul Mariana Tomozei Cocoş.

   „Ne căutăm de mai mulţi ani şi cred că ne-am găsit o bază de dialog. Eu am dorit de la dânsul mai multă culoare şi mi-a îndeplinit dorinţa. Suntem astăzi amândoi cu o expoziţie color. Sperăm să continuăm. Ne căutăm unul pe altul pentru că suntem destul de prolifici şi costurile unei expoziţii sunt mari şi vrem să fim doi ca să ne fie mai uşor. Dacă apari mai des ca artist, vinzi mai des. Dacă expui mai des, primeşti reacţii mai des şi ştii să te corectezi”, a explicat caricaturistul Florian Doru Crihană.

Potrivit spuselor criticului Mariana Tomozei Cocoş dacă la Nicolae Einhorn ar prevala combinaţiile între om şi animal şi o notă satirică cu unele accente groteşti, Florian Doru Crihană lucrează într-un continuu dialog cu ceea ce înseamnă idee gata făcută, idei care sunt standardizate sau comportamente umane standardizate, pe care le pune într-o lumină umoristică tocmai pentru a ne face să gândim spontan.

   „La domnul Florian Doru Crihană este vorba despre un dialog cu elemente stilistice caracteristice Bruges-ului, cum ar fi stilul gotic, pe care îl întâlnim în modul de abordare plastică, în felul în care corelează dantelăria acestor ţesături preţioase cu dantelăria gotică a monumentelor. Anumite zone ale deformărilor pe care le practică Nicolae Einhorn, dar şi gama cromatică ne face să ne amintim de stilul expresionist. De altfel, descoperim la el aceste note expresioniste, nu în zona tragicului ci în zona umorului, dar mai mult decât atât a fantasticului”, a explicat Mariana Tomozei Cocoş esența lucrărilor prezente zilele acestea pe simezele Galeriei „Nicolae Mantu”.

   Maria Simionescu

Două feţe ale caricaturii la Galaţi: de la ”Broderii de Bruges” la satira cu accente groteşti

Dansul a ieşit în stradă, la Galaţi

 Dansul a ieşit în stradă, la Galaţi  Centrul Cultural „Dunărea de Jos” a sărbătorit, vineri, Ziua Internaţională a Dansului acolo unde poate intra toată lumea în joc, adică pe stradă, pe esplanada din faţa Teatrului Dramatic „Fani Tardini”. Astfel, gălăţenii au celebrat dansul cu două zile înainte de data stabilită oficial de către Institutul Internaţional de Teatru, adică 29 aprilie. „Sărbătorim azi ceea ce ar fi trebuit să sărbătorim duminică. Este a 30-a aniversare pe plan mondial. La noi se sărbătoreşte doar de câţiva ani. Este foarte important să marcăm momentul, pentru că ne asociem şi noi comunităţii internaţionale cu o manifestare de genul acesta. Important este că socializăm, important este că trebuie să promovăm mişcarea şi cultura, important este că sunt cei mici prezenţi aici să se vadă reciproc, iar dansul este, până la urmă, o formă de comunicare atât pentru ei, cât şi pentru noi”, a declarat directorul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu. Aproape 100 de dansatori, profesionişti dar şi amatori, au încântat şi invitat trecătorii la dans. Cei care s-au mişcat pe ritmuri latino, moderne, urbane sau populare, au fost membri ai Ansamblului Folcloric „Doina Covurluiului”, cursanţi ai Şcolii de Arte, elevi ai Grupului Şcolar „Gheorghe Asachi”, elevii Şcolii Speciale „Constantin Pufan” şi cei ai Grupului Şcolar „Simion Mehedinţi”, reprezentanţii Comunităţii Greceşti, elevii Clubului de Dans Sportiv „Fantezia”, reprezentanţii Casei de Cultură a Studenţilor, cei ai Casei de Cultură a Sindicatelor şi cei ai Palatului Copiilor. În 1982, Institutul Internaţional de Teatru (ITI), prin Comitetul Internaţional al Dansului, a hotărât ca în fiecare an, la data de 29 aprilie, să fie celebrată Ziua Internaţională a Dansului. Sărbatoarea a fost stabilită, în această zi, în amintirea creatorului baletului modern, Jean Georges Noverre, născut pe 29 aprilie 1727.

   Maria Simionescu

Dansul a ieşit în stradă, la Galaţi

Literatura tinerilor gălăţeni răzbate pe plan național

Literatura tinerilor gălăţeni răzbate pe plan național   Grupul format din 13 tineri scriitori a dus literatura gălăţeană la Bucureşti. Aceştia au lansat, duminică, 22 aprilie, în Club Mojo, în cadrul cenaclului „Pariu pe prietenie”, antologia tinerilor autori gălăţeni „Cuvinte noi pe Domnească”. Volumul „Cuvinte noi pe Domnească”, apărut la editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, în 2011, cuprinde 23 de nume a câtorva dintre reprezentanţii generaţiei „2010”, aşa cum o numeşte scriitorul Andrei Velea, şi a fost lansat, duminică, în cadrul întâlnirilor cu muzică şi poezie „Pariu pe prietenie”. Gălăţenii au mers în Capitală la invitaţia lansată de Ştefan Ciobanu şi nu s-au făcut de ruşine, ba dimpotrivă. Generaţia tânără de scriitori, reprezentată la Pariu de Octavian Miclescu, Simona Toma, Adrian Haidu, Andrei Velea, Nicoleta Onofrei, Alexandru Maria, Nona Tatiana Ciofu, Elena Donea, Florin Buzdugan, Laurenţiu Pascal, Anca Şerban Gaiu, Matei Leonard şi Simona Vartolomei, a dat bucureştenilor un mic puls dunărean pozitiv. Tinerii, plecaţi cu un microbuz, încă de la 13.00, din parcarea Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi, au ajuns în Bucureşti imediat după ora 16.00, iar la ora 18.00, însoţiţi de Mihail Gălăţanu, au păşit pe scările clubului. Amfitrionii serii au fost Sorin Teodoriu, din partea gazdelor, şi Simona Toma, din partea oaspeţilor. La eveniment nu au lipsit nici personalităţile culturale bucureştene ca Peter Sragher, Clara Mărgineanu, Mihail Gălăţanu, dar şi Ofelia Prodan şi Daniel D. Marin. Ajutaţi de muzica lui Ştefan Tivodar, Jenică şi Comănel şi cea a lui Hippie, gălăţenii au reuşit să realizeze o atmosferă frumoasă, dar şi să creeze o impresie bună. "Sunteţi un uragan, nu m-am aşteptat să fie aşa de frumos", a spus Claudia Minela Petre, o obişnuită a Pariului pe prietenie. Sorin Teodoriu a vrut să dea oaspeţilor niscaiva emoţii, întrucât a decis ca ordinea lecturilor să fie dată de o tragere la sorţi. Cea care a deschis seria recitalurilor poetice a fost Nona Tatiana Ciofu, iar după ea, fiecare şi-a aşteptat cu emoţie crescândă rândul, chiar dacă uneori antracturile de muzică mai degajau atmosfera în zona invitaţilor de la Galaţi. „Mi s-a părut mişto, atmosfera a fost ok, s-a cântat bine, de recitat… s-a recitat altfel şi a impulsionat publicul. S-a îmbinat bine muzica şi poezia, mi-a plăcut că recitalurile au fost acompaniate de muzică”, a spus Adrian Haidu, unul dintre tinerii scriitori. Gălăţenii par hotărâţi astfel să rupă barierele dintre provincia înţepenită şi autosuficientă şi să adere la ritmul scriiturii din Capitală şi, de ce nu, să se afirme, pentru că nu poţi fi scriitor numai la tine în cameră.

   Maria Simionescu

Literatura tinerilor gălăţeni răzbate pe plan național

“Endless book” - coloana fără sfârşit a ţesătorilor de cuvinte

 “Endless book” - coloana fără sfârşit a ţesătorilor de cuvinte  Centrul Cultural „Dunărea de Jos” a sărbătorit, luni, la foişorul de pe faleză, „Ziua Internaţională a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”, prin dezvelirea unei „coloane fără sfârşit” a volumelor semnate de scriitori gălăţeni. Instituţia a punctat, astfel, povestea fără sfârşit a literaturii care se scrie pe meleagurile noastre. Instalaţia de carte, realizată de Eugen Ungureanu şi Sergiu Dumitrescu jr, a fost insoţită de o maşină de cusut cuvinte, dar şi de o carte de onoare “Book of Fame”, aşezată pe un şevalet, în care toţi autorii gălăţeni s-au semnat; nu cu sânge sau cu o palmă imprimată, după modelul american, ci doar cu pixul. Coloana dezvelită luni are peste 200 de cărţi semnate de aproape 100 de autori gălăţeni, printre care se află: Victor Cilincă, Ivan Ivlampie, Andrei Velea, Max Popescu Vella, Carmen Racoviţă, Dimitrie Lupu, Stela Iorga, Viorel Rotilă, Florina Zaharia, Angela Ribinciuc, Luminiţa Mihai. “Chiar dacă acum numără puţin peste 200 de cărţi şi 100 de autori, nu e timpul pierdut, mai putem face o aripă. Sper să ajungem la cer cu poezia şi literatura gălăţeană”, a explicat directorul Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu. Potrivit declaraţiilor Florinei Zaharia, redactorul şef al revistei “Dunărea de Jos” şi omul care s-a ocupat îndeaproape de proiectul “Endless book”, acesta a luat naştere acum 2-3 luni, iar până pe 14 mai Centrul Cultural “Dunărea de Jos” va primi, la sediul Instituţiei, donaţii în cărţi pentru Biblioteca din raionul Leova, Republica Moldova.

   Maria Simionescu

“Endless book” - coloana fără sfârşit a ţesătorilor de cuvinte

Studenţii gălăţeni ameninţă cu proteste după implicarea UDMR în scindarea UMF Târgu Mureş

 Studenţii gălăţeni ameninţă cu proteste după implicarea UDMR în scindarea UMF Târgu Mureş  Liga Studenţilor din Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați s-a solidarizat cu acțiunile de protest iniţiate de Liga Studenților din Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Studenţii gălăţeni au organizat, ieri, o grevă japoneză în semn de protest faţă de ceea ce ei numesc o imixtiune grosolană a politicului în autonomia universitară. “Condamnăm acțiunea U.D.M.R. în ceea ce înseamnă scindarea Universitatăţii de Medicină și Farmacie Târgu Mureș. Respectăm dreptul la exprimare și accesul la educație a tuturor minorităților etnice din România. În schimb, considerăm inacceptabilă scindarea artificială a unei Universități pe motive etnice. Într-o societate modernă, coabitarea și colaborarea ar trebui să fie principalele repere, nu segregarea pe principii etnice. Universitarii târg-mureşeni, studenți și profesori, au dreptul să decidă singuri dacă vor să profeseze și să studieze în cadrul aceleași universități și nu să le fie impusă, prin intermediul jocurilor politice, o nouă formulă care încurajează izolarea etnicilor maghiari de societatea românească. Este de neacceptat faptul că viitorul studenților din Târgu Mureș este amenințat cu și de acest <<șantaj sentimental>> în<<mariajul politic>> al guvernării”, a declarat Dorin Coteţ, preşedintele Ligii Studenților din Universitatea “Dunărea de Jos”, din Galați. Pentru că Guvernul intenţionează să îşi ducă la capăt această şaradă politică cu unicul scop de a se menţine la putere pentru alte câteva luni, studenţii gălăţeni intenţionează să treacă la acţiuni de protest în stradă, o decizie în acest sens urmând să fie luată zilele următoare.

   Silvia Cernov

Studenţii gălăţeni ameninţă cu proteste după implicarea UDMR în scindarea UMF Târgu Mureş

Profesorii gălățeni au de recuperat zeci de mii de euro în contul cărţilor de specialitate

 Profesorii gălățeni au de recuperat  zeci de mii de euro în contul cărţilor de specialitate  Tribunalul Galaţi a finalizat alte câteva zeci de dosare prin care sute de profesori gălăţeni ceruseră ca Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi şi Ministerul Educaţiei să fie obligate la plata diferenţei de la 130 de lei la 100 de euro, ce reprezintă ajutorul pentru achiziţia de carte pe anul 2009. În luna februarie, anul acesta, au fost soluţionate aproximativ 30 de dosare, după ce, în luna ianuarie, profesorii au primit verdicte favorabile în alte circa 70 de dosare. Judecătorii au stabilit că profesorii au dreptul la plata diferenţei băneşti amintite, în virtutea Contractului colectiv de muncă şi a Legii învăţământului. Se poate vorbi, practic, de un efect de domino în materia achitării unor drepturi salariale, pe care instanţele de judecată l-au stabilit prin obligarea succesivă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi şi Ministerului Educaţiei la alocarea a zeci de mii de euro către şcolile, grădiniţele şi liceele gălăţene, astfel încât dascălii să îşi poată primi banii.

 

   Au câştigat procesele, dar banii se lasă aşteptaţi

   Pe lista unităţilor de învăţământ obligate să le plătească cadrelor didactice banii pentru cărţile de specialitate se numără Liceul Dunărea, Şcoala Gimnazială nr.16, Colegiul Economic “Virgil Madgearu”, Seminarul Teologic Liceal Ortodox “Sfântul Andrei”, ca să dăm doar câteva exemple, dar şi şcoli din judeţ, cum ar fi Școala gimnazială nr. 2, din Pechea, unde judecătorii au stabilit o premieră. Instanţa a hotărât că Ministerul Educaţiei este bun de plată câte 100 de euro pentru fiecare profesor şi pentru anul 2010, în condiţiile în care structura guvernamentală nu s-a achitat de obligaţia legală pe care o avea. Odată precedentul creat, procesele se desfăşoară în bună parte cam la fel, iar judecătorii au de îndeplinit mai mult o formalitate. Nu acelaşi lucru se poate spune atunci când profesorii trebuie să îşi încaseze banii la care au dreptul. S-a ajuns în situaţia să existe sute de hotărâri judecătoreşti pe care Ministerul Educaţiei trebuie să le execute, dar nu o poate face din cauza lipsei banilor. Singura soluţie rămasă este executarea silită, acţiune la care niciun cadru didactic din Galaţi nu a recurs, deocamdată.

   Silvia Cernov

Profesorii gălățeni au de recuperat zeci de mii de euro în contul cărţilor de specialitate

Additional information